În acest articol vom explora lumea fascinantă a Hrusca, un subiect care a captat atenția cercetătorilor, entuziaștilor și a celor curioși deopotrivă. Hrusca a fost obiect de dezbatere, studiu și admirație de-a lungul istoriei, iar relevanța sa în lumea de astăzi crește doar. Prin intermediul acestui articol ne propunem să aprofundăm diferitele aspecte care alcătuiesc Hrusca, de la origine până la cele mai recente aplicații, pentru a înțelege mai bine impactul său asupra societății noastre și asupra lumii în general. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și învățare despre Hrusca.
Hrusca este un cartier din sectorul Centru, municipiul Chișinău, Republica Moldova. Cartierul este situat pe teritoriul de limită între sectoarele Centru și Botanica, în zona străzilor Hrusca, „Odesa”, „Tecuci”, „Tisa” ș.a. În sec. XVI – XVII, în zona dată se afla satul omonim, care în secolul al XIX-lea își pierde statutul, fiind încadrat teritorial în raza orașului
Primele informații asupra localității Hrusca datează de pe timpul domniei lui Ștefăniță Vodă (1517–27). Într-o carte domnească de pe timpurile lui Iliaș Rareș (1546–51), emisă în 1548, se menționează că o jumătate din sat este vândută cu 180 de zloți tătărești lui Bran, Mihuță și altor cumpărători. În 1666, frații Anton și Gheorghe Palade vând, partea de sus („propria lor ocină”) a satului, fraților Mârza și Ștefan. Din actele cancelariei domnești din 1776 și 1806 aflăm că Hrusca se afla în proprietate răzășească, cu excepția unor părți stăpânite de mănăstirile Galata și Frumoasa. În anii 1960–70, cartierul își pierde aspectul edilitar, odată cu construirea primelor clădiri etajate.