Iarbă de șoaldină
În lumea de astăzi, Iarbă de șoaldină este un subiect de mare interes și relevanță. Fie în domeniul politic, social, cultural sau științific, Iarbă de șoaldină a captat atenția oamenilor de toate vârstele și din diferite părți ale lumii. Deoarece Iarbă de șoaldină continuă să fie subiect de dezbatere și analiză, este important să înțelegem impactul său asupra societății noastre și asupra lumii în general. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Iarbă de șoaldină, de la originea sa până la posibilele sale implicații pentru viitor. Vom examina, de asemenea, diferitele perspective și opinii care există în jurul Iarbă de șoaldină, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și completă asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
| Iarbă de șoaldină | |
|---|---|
| |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Plantae |
| Ordin: | Saxifragales |
| Familie: | Crassulaceae |
| Gen: | Sedum |
| Specie: | S. atratum |
| Nume binomial | |
| Sedum atratum | |
Modifică text  |
|
Iarba de șoaldină (Sedum atratum) este o plantă cu flori din familia Crassulaceae.
Descriere
Iarba de șoaldină este o plantă scundă, roșiatică-purpurie în întregime. Are tulpini ramificate, cu o înălțime de 20—50 mm. Frunzele sunt mici, groase, cărnoase, cilindrice, suculente, capabile să depoziteze o anumită cantitate de apă.
Florile sunt mici, cu cinci petale ascuțite, alburii ori roșietice. Floarea are zece stamine și cinci sepale ascuțite, puțin mai scurte decât petalele. Iarba de șoaldină înflorește în lunile iulie-august.
Răspândire
În România, iarba de șoaldină crește pe stâncile și prin pajiștile pietroase din Carpații Orientali și Carpații Meridionali.
Bibliografie
- Al. Beldie, C. Pridvornic - Flori din munții noștri, Ed. Științifică, București, 1959
- Flora mică ilustrată a României, Editura agrosilvică, 1966
- Lucia Popovici, Constanța Moruzi, Ion Toma - Atlas botanic, Editura didactică și pedagogică, București, 1985
