Ignatie al IV-lea Hazim

În articolul Ignatie al IV-lea Hazim vom explora un subiect care a fost subiect de mare interes și dezbatere în societatea actuală. De-a lungul anilor, Ignatie al IV-lea Hazim a captat atenția cadrelor universitare, a experților și a publicului larg, generând o gamă largă de opinii și perspective. De la impactul său asupra vieții de zi cu zi până la influența asupra tendințelor culturale, Ignatie al IV-lea Hazim a lăsat o amprentă semnificativă în diverse domenii. Acest articol va încerca să aprofundeze în istoria, impactul și implicațiile viitoare ale Ignatie al IV-lea Hazim, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect. Printr-o analiză detaliată și perspicace, cititorul va putea să pătrundă în complexitățile și dimensiunile Ignatie al IV-lea Hazim, îmbogățindu-și înțelegerea și perspectiva asupra acestuia.

Ignatie al IV-lea Hazim
Date personale
Nume la naștereحبيب اسعد هزيم Modificați la Wikidata
Născut[1] Modificați la Wikidata
Mhardeh, Subdistrictul Mhardeh, Guvernoratul Hama, Siria Modificați la Wikidata
Decedat (92 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Beirut, Liban[3] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiaccident vascular cerebral Modificați la Wikidata
Cetățenie Siria Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox Modificați la Wikidata
OcupațiePatriarh Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză
limba franceză
limba greacă
limba rusă Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
PremiiOrdinul Prieteniei
orden sveatogo apostola Andreia Pervozvannogo s almaznoi zvezdoi]

Ignatie al IV-lea (Hazim) al Antiohiei și al întregului Răsărit, pe numele real Habib Hazim, (în arabă إغناطبوس الرابع هزيم، بطريرك أنطاكيا وسائر المشرق; n. , Mhardeh, Subdistrictul Mhardeh, Guvernoratul Hama, Siria – d. , Beirut, Liban)[4][5] a fost patriarhul Bisericii autocefale a Antiohiei din 1979 până la moartea sa.

Biografie

A provenit dintr-o familie de creștini arabi din regiunea Hama și din copilărie s-a aflat în slujba bisericii. A studiat literatura în Beirut și din 1945 teologia la Institutul St. Serge din Paris. După reîntoarcerea în Liban a înființat și condus seminarul teologic de la Mănăstirea Balamand. În 1961 a fost hirotonit episcop al eparhiei Latakia, iar în 1970 a fost numit mitropolit. Din 2 iulie 1979 a păstorit până la moarte patriarhia Antiohiei, fiind considerat cel de-al 170 urmaș al Sfântului Petru.

Patriarhul Ignatie al IV-lea a încercat în timpul păstoririi sale să întărească creștinismul din Liban. În viața bisericii a pus un accent deosebit pe deasa împărtășire a credincioșilor.

Patriarhul Ignatie a susținut proiectele ecumenice din programul Dreptate și pace uși a fost un membru activ al Conferinței Creștine pentru Pace.

Note

  1. ^ a b Ignatius Hazim, Find a Grave, accesat în  
  2. ^ Patriarch of Syria-based Eastern Orthodox church, Ignatius Hazim, dies in Beirut at 91 (în engleză), accesat în  
  3. ^ „Ignatie al IV-lea Hazim”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ Adamoae, de Ana-Maria, A murit Patriarhul Antiohiei ?i al Întregului Orient (în Romanian), evz.ro 
  5. ^ Știri despre decesul patriarhului de la jurnalul.ro

Legături externe


Predecesor:
Ilia al VI-lea
Patriarh al Antiohiei și al întregului răsărit
1979 - 2012
Succesor:
Ioan al X-lea al Antiohiei