În articolul Ignatie al IV-lea Hazim vom explora un subiect care a fost subiect de mare interes și dezbatere în societatea actuală. De-a lungul anilor, Ignatie al IV-lea Hazim a captat atenția cadrelor universitare, a experților și a publicului larg, generând o gamă largă de opinii și perspective. De la impactul său asupra vieții de zi cu zi până la influența asupra tendințelor culturale, Ignatie al IV-lea Hazim a lăsat o amprentă semnificativă în diverse domenii. Acest articol va încerca să aprofundeze în istoria, impactul și implicațiile viitoare ale Ignatie al IV-lea Hazim, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect. Printr-o analiză detaliată și perspicace, cititorul va putea să pătrundă în complexitățile și dimensiunile Ignatie al IV-lea Hazim, îmbogățindu-și înțelegerea și perspectiva asupra acestuia.
Ignatie al IV-lea Hazim | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | حبيب اسعد هزيم ![]() |
Născut | [1] ![]() Mhardeh, Subdistrictul Mhardeh, Guvernoratul Hama, Siria ![]() |
Decedat | (92 de ani)[1][2] ![]() Beirut, Liban[3] ![]() |
Cauza decesului | accident vascular cerebral ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Religie | creștinism ortodox ![]() |
Ocupație | Patriarh ![]() |
Limbi vorbite | limba engleză limba franceză limba greacă limba rusă ![]() |
Funcția episcopală | |
Premii | Ordinul Prieteniei orden sveatogo apostola Andreia Pervozvannogo s almaznoi zvezdoi |
Modifică date / text ![]() |
Ignatie al IV-lea (Hazim) al Antiohiei și al întregului Răsărit, pe numele real Habib Hazim, (în arabă إغناطبوس الرابع هزيم، بطريرك أنطاكيا وسائر المشرق; n. , Mhardeh, Subdistrictul Mhardeh, Guvernoratul Hama, Siria – d. , Beirut, Liban)[4][5] a fost patriarhul Bisericii autocefale a Antiohiei din 1979 până la moartea sa.
A provenit dintr-o familie de creștini arabi din regiunea Hama și din copilărie s-a aflat în slujba bisericii. A studiat literatura în Beirut și din 1945 teologia la Institutul St. Serge din Paris. După reîntoarcerea în Liban a înființat și condus seminarul teologic de la Mănăstirea Balamand. În 1961 a fost hirotonit episcop al eparhiei Latakia, iar în 1970 a fost numit mitropolit. Din 2 iulie 1979 a păstorit până la moarte patriarhia Antiohiei, fiind considerat cel de-al 170 urmaș al Sfântului Petru.
Patriarhul Ignatie al IV-lea a încercat în timpul păstoririi sale să întărească creștinismul din Liban. În viața bisericii a pus un accent deosebit pe deasa împărtășire a credincioșilor.
Patriarhul Ignatie a susținut proiectele ecumenice din programul Dreptate și pace uși a fost un membru activ al Conferinței Creștine pentru Pace.
Predecesor: Ilia al VI-lea |
Patriarh al Antiohiei și al întregului răsărit 1979 - 2012 |
Succesor: Ioan al X-lea al Antiohiei |