Acest articol va aborda problema Insula Prince Charles, care a devenit din ce în ce mai relevantă astăzi. De la apariția sa, Insula Prince Charles a trezit un mare interes în diverse sectoare, generând dezbateri și controverse în jurul impactului său social, economic și cultural. În acest sens, este esențial să analizăm în profunzime diferitele aspecte legate de Insula Prince Charles, precum și implicațiile sale la nivel global. De asemenea, va căuta să ofere o viziune cuprinzătoare și obiectivă asupra acestui subiect, oferind informații cheie care să permită cititorului să înțeleagă importanța și domeniul de aplicare a acesteia astăzi.
Insula Prince Charles este o insulă nelocuită din Arhipelagul Arctic Canadian, situată în Bazinul Foxe, în vecinătatea coastelor vestice ale insulei Baffin și aparținând administrativ de regiunea Qikiqtaaluk a teritoriului Nunavut din Canada. Cu o suprafață de 9521 km2 [1] [2] ocupă locul 78 în lume și locul 19 în Canada. În vecinătatea ei se află numeroase insule mai mici, cele mai importante fiind insula Air Force și insula Foley.
Insula are un relief în general plat, cu altitudini în general de sub 10 m deasupra nivelului mării, fiind acoperită în mare parte de lacuri și mlaștini cu vegetație de tundră. Altitudinea maximă este de 73 m[3].
Insula a fost descoperită abia în anul 1948, de către aviatorul canadian Albert-Ernest Tomkinson[4] și numită în onoarea prințului Charles al Regatului Unit care s-a născut în același an[3].