În zilele noastre, Insula Stefansson a devenit un subiect de mare relevanță în societate. De-a lungul timpului, a atras atenția din ce în ce mai mult din partea experților și a publicului larg. Acest fenomen a generat o largă dezbatere în diferite domenii, de la politică la cultura populară. Insula Stefansson s-a dovedit a avea un impact semnificativ asupra vieții oamenilor, iar influența sa continuă să se extindă. În acest articol, vom explora în detaliu importanța lui Insula Stefansson și vom discuta implicațiile sale în diverse contexte.
Insula Stefansson este o insulă nelocuită din Arhipelagul Arctic Canadian, situată în imediata vecinătate a insulei Victoria și aparținând administrativ de regiunea Kitikmeot a teritoriului Nunavut din Canada. Cu o suprafață de 4463 km2 [1] [2] ocupă locul 128 în lume și locul 27 în Canada.
Insula este mărginită la nord de strâmtoarea Melville, parte a canalului Parry. La est se află strâmtoarea McClintock, dincolo de ea întinzându-se insula Prince of Wales. La sud-vest, insula este separată de peninsula Storkerson a insulei Victoria prin strâmtoarea Goldsmith. Spre vest se află mica insulă Kilian. Cea mai mare parte a insulei Stefansson este constituită din câmpii joase cu altitudini de sub 100 m deasupra nivelului mării. Doar în nord, în lungul coastei, există o porțiune mai ridicată, unde se și atinge altitudinea maximă de pe insulă, 256 m.[3][4]. Pe insulă se află numeroase lacuri și râuri. Insula a fost descoperită de europeni în anul 1917 în cursul expediției canadiene conduse de Vilhjalmur Stefansson (1879-1962) și numită în onoarea acestuia.