Problema Ion Biberi este o problemă de mare relevanță astăzi, deoarece are implicații în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. De la impactul său asupra sănătății publice până la consecințele sale asupra economiei și mediului, Ion Biberi este un subiect care stârnește interesul experților și cetățenilor deopotrivă. În acest articol, vom explora diferite perspective și abordări legate de Ion Biberi, cu scopul de a înțelege mai bine importanța și implicațiile sale în societate. Fie prin date statistice, mărturii personale sau analize științifice, vom încerca să facem lumină asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
Ion Biberi | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] ![]() Turnu Severin, Mehedinți, România ![]() |
Decedat | (86 de ani)[1] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | psihiatru scriitor critic literar ![]() |
Limbi vorbite | limba română[2][3] ![]() |
Activitate | |
Studii | Facultatea de Litere a Universității din București |
Limbi | limba franceză ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Ion Biberi (n. 21 iulie 1904, Turnu Severin — d. 27 septembrie 1990, București) a fost un prozator, eseist și critic literar român.
A urmat Liceul Militar din Craiova, 1914-1921. A absolvit Facultatea de Medicină și Facultatea de Litere și Filozofie din București. Doctor în chirurgie, medic primar psihiatru. Debutează în literatură cu proze scurte, foarte apreciate de Tudor Arghezi, în prima serie a revistei Bilete de papagal, colaborează la reviste literare precum Revista Română, Kalende, Ramuri, ținând cronica ideilor la Viața Românească și a cărții franceze la Revista Fundațiilor. Romancier modernist (Proces, 1935), nuvelist (Oameni în ceață, 1937), este interesat de motivația psihică a experiențelor umane, de explorarea zonelor abisale ale subconștientului, angoasa, dar mai ales alienarea individului tensionînd spațiul epic. Imaginea romanelor sale, psihologică dar și estetică, de notatie joyceană, apropiindu-ne de André Gide, Robert Musil, Marcel Proust, rămîne în istoria literară, convingătoare și originală prin acuitatea observației lucide, îmbogățind profilul romanului nostru modern. Este autorul primului studiu admirativ despre metoda lui James Joyce, respinsă de Camil Petrescu.
Dezvoltată pe spații culturale vaste, de la clasicism și romantism, trecînd prin simbolism, suprarealism, pînă la existențialism și literatura absurdului, și în geografii diverse (franceză, germană, anglo-saxonă), eseistica sa se distinge mai des prin caracterul său interdisciplinar. Ion Biberi este autorul unei premise de sistem axiologic ce solicită abordarea operei din perspectiva multidimensională, începînd cu complexitatea biotipologică, profilul caracterologic, devenirea personalității autorului în timp și sfârșind cu integrarea operelor sale în sistemul valorilor naționale și universale. Este autorul unui faimos volum de interviuri intitulat Lumea de mâine în care, în 1947, 50 de intelectuali români își dau cu părerea asupra modului în care va arăta lumea de mâine. La câteva luni după apariție, regele Mihai este obligat să abdice iar prognozele intelectualilor, adunate în volum sunt spulberate.