Ion Toderașcu

În acest articol, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Ion Toderașcu. De la origine până la evoluția sa în timp, vom explora toate aspectele relevante ale Ion Toderașcu. Vom analiza impactul său asupra societății, relevanța sa astăzi și posibilele perspective de viitor. În plus, vom examina diferite abordări și opinii ale experților cu privire la Ion Toderașcu pentru a oferi o privire de ansamblu amplă și completă a acestui subiect foarte relevant. Prin acest articol, ne vom cufunda într-o călătorie de descoperire și înțelegere a Ion Toderașcu, pentru a înțelege pe deplin importanța sa azi și în generațiile viitoare.

Ion Toderașcu (n. 9 septembrie 1938, Urechești, județul Bacău – d. 3 iunie 2022, Iași) a fost un medievist român care s-a preocupat de istoria Bizanțului[1] și de cercetarea istoriei tehnicii navale românești.[2]

Activitatea științifică

În 1962 a absolvit cursurile Universității din Iași, devenind preparator, asistent și lector la Facultatea de Istorie și Filologie.

A desfășurat stagii de cercetare ca bursier la Universitățile din Gent, Poitiers, Reims, Bruxelles, Bologna și Groningen. A obținut titlul de Doctor în Istorie la Universitatea din Iași (1976) cu teza Contribuții la istoria tehnicii navale românești până la jumătatea secolului al XIX -lea. A fost prorector al Universității din Iași (1992–2000), redactor responsabil la Analele Științifice ale Universității din Iași (1991–1992), director al Muzelui Universității[3] și profesor emerit.[1]

A debutat cu studii de istorie socială, având în prim-plan tehnica construcțiilor navale și a navigației, precum și implicațiile lor sociale și economice. Tema de cercetare care l-a consacrat este unitatea românească medievală, pe care a analizat-o din perspectiva determinismului geografic și economic, a mișcărilor demografice și din perspectivă socio-culturală și politică.[3]

În 2021 a publicat un memoriu din 1962 prin care se protesta împotriva demolării clădirii Academiei Mihăilene,[4] un monument istoric ce „marca începutul organizării învățământului în limba națională”.[5]

Note

  1. ^ a b Chiaburu, Elena (). „Doliu la UAIC Iași! A murit istoricul prof. univ. dr. Ion Toderașcu”. BZI.ro. Accesat în . 
  2. ^ Adolf Armbruster, Dan Berindei, Nicolae Bocșan, Ioan Chiper, Eugen Comșa, Florin Constantiniu, Vasile Curticăpeanu, Ludovic Demeny, Nicolae Edroiu, Titu Georgescu, Damaschin Mioc, Georgeta Penelea, Constantin Preda, Nicolae Stoicescu, Ștefan Ștefănescu, Pompiliu Teodor, Traian Udrea (). Enciclopedia Istoriografiei Românești. București: Editura Științifică și Enciclopedică. p. 327. 
  3. ^ a b „In memoriam Prof. univ. dr. Ion Toderașcu”. BZI.ro. . Accesat în . 
  4. ^ Huțanu, Valentin (). „Dezvăluiri ce au în prim-plan o demolare cu scandal a unei celebre clădiri aflate în centrul orașului Iași! Un grup de politicieni a plănuit totul”. BZI.ro. Accesat în . 
  5. ^ Toderașcu, Ion, „Clădirea Academiei Mihăilene sub iminența demolării. Un memoriu ignorat”, în Historia Universitatis Iassiensis, III, 2012, accesat la adresa http://hui.uaic.ro/hui/HUI.3.2012.175-198.pdf în data de 30.05.2023 15:02, pp. 175–197.