Iovan Nenada

În lumea de astăzi, Iovan Nenada este un subiect relevant care generează un mare interes și dezbatere între diferitele sectoare ale societății. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Iovan Nenada a căpătat o importanță semnificativă în viața noastră, impactând diverse aspecte, de la modul în care relaționăm cu ceilalți, până la modul în care ne gestionăm resursele. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele abordări și perspective asupra Iovan Nenada, analizând relevanța acestuia în contextul actual și posibila sa evoluție în viitor. În plus, vom examina modul în care Iovan Nenada a influențat luarea deciziilor la nivel individual și colectiv, precum și configurația politicilor publice și a strategiilor de afaceri.

Iovan Nenada
Țar al Serbiei

Jovan Nenad, Împăratul Sârbilor
Date personale
Născut1492
Lipova, Banatul Severinului
Decedat (35 de ani)
Câmpia Sedfal, lângă Szeged
Ocupațiemilitar Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Domnie
Domnie1526–1527
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Iovan Nenada (sârbă Јован Ненад; ca. 1492 – 26 iulie 1527), supranumit „cel Negru” a fost un comandant militar sârb aflat în slujba coroanei maghiare. Profitând de slăbiciunea statului medieval maghiar, imediat după înfrângerea suferită la Mohács în 1526, contra turcilor, acesta își creează un stat propriu în sudul Câmpiei Pannonice, luându-și titlul de țar al statului nou stabilit.

Lui Iovan Nenad i-se atribuie rolul de fondator al Voievodinei.

Origini

Nenada s-a născut în nordul Banatului, la Lipova din origini neclare în jurul anului 1492. De origine sârbă, era supranumit cel Negru datorită unui semn din naștere care pornea de la tîmpla dreaptă și mergea până la piciorul drept de-a lungul corpului.

Note


Bibliografie

  • Bataković, Dušan T., ed. (). Histoire du peuple serbe [History of the Serbian People] (în French). Lausanne: L’Age d’Homme. 
  • Ćirković, Sima (). The Serbs. Malden: Blackwell Publishing. 
  • Fodor, Pál; Dávid, Géza, ed. (). Ottomans, Hungarians, and Habsburgs in Central Europe: The Military Confines in the Era of Ottoman Conquest. Leiden: Brill. 
  • Gavrilović, Slavko (). „Serbs in Hungary, Slavonia and Croatia in struggles against the Turks (15th-18th centuries)”. Serbs in European Civilization. Belgrade: Nova, Serbian Academy of Sciences and Arts, Institute for Balkan Studies. pp. 41–54. 
  • Isailović, Neven; Krstić, Aleksandar (). „Serbian Language and Cyrillic Script as a Means of Diplomatic Literacy in South Eastern Europe in 15th and 16th Centuries”. Literacy Experiences concerning Medieval and Early Modern Transylvania. Cluj-Napoca: George Barițiu Institute of History. pp. 185–195. 
  • Jireček, Constantin (). Geschichte der Serben. 2. Gotha: Perthes. 
  • Stojkovski, Boris (). „Between Habsburgs and Ottomans - Jovan Nenad movement in 1526-1527”. Балканот: луѓе, војни и мир. Скопје: Институт за национална историја. pp. 73–82.