Irina Petrescu

În lumea de astăzi, Irina Petrescu este un subiect care a câștigat o mare relevanță în diferite domenii. Fie la nivel personal, profesional sau social, Irina Petrescu a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Impactul și semnificația sa au generat o dezbatere continuă și un interes constant pentru înțelegerea implicațiilor sale. De la origini până la evoluția sa actuală, Irina Petrescu a fost o sursă de studiu, analiză și reflecție. În acest articol, vom explora diferitele dimensiuni ale Irina Petrescu și influența sa asupra societății contemporane.

Irina Petrescu
Date personale
Născută[1][2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedată (71 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[3] (cancer) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță
actriță de film Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Alte premii
Ordinul Național „Steaua României” în grad de ofițer​ Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Irina Petrescu (n. 19 iunie 1941, București – d. 19 martie 2013, București[4][5]) a fost o actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce.

Biografie

Carmen Irina Petrescu s-a născut la 19 iunie 1941 în București ca fiică a unui medic și a unei surori medicale.[6]

A fost descoperită de regizorul român Savel Stiopul în 1957,[7] care a văzut-o într-o seară la restaurantul Continental, unde venise împreună cu părinții săi. Dă probe pentru filmul „Pasiunea prietenilor mei” și, deși filmul nu se mai face, probele rămân în arhivă. Intră la Facultatea de Filologie. În 1958, Liviu Ciulei vede probele și o distribuie în filmul „Valurile Dunării”, film premiat ulterior la Karlovy Vary. Un an mai târziu se înscrie la Institutul de Artă teatrală și cinematografică și continuă să joace în filme.[8] Irina Petrescu a fost absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" București, promoția 1963, clasa profesorilor Ion Șahighian și David Esrig.[4]

În timpul studenției, în 1960, a debutat cu succes în filmul Valurile Dunării în regia lui Liviu Ciulei.[9]

Debut în teatru în Ifigenia la Aulis de Euripide (1962-1963). Din 1964 a fost angajată la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București, iar între 1970 și 1980 la Teatrul Bulandra.

I-a avut ca parteneri de scenă („parteneri ideali”) pe: Clody Bertola, Petre Gheorghiu, Ileana Predescu, Gina Patrichi, Mariana Mihuț. Pentru Irina Petrescu[10]

„A construi o situație pe scenă, a construi o relație mi se pare mie adevărata muncă actoricească. (...) Pentru mine, adevărul scenic se naște numai în relație. . Am avut marea șansă de a juca în Teatrul Bulandra cu parteneri ideali: Clody Bertola, Petre Gheorghiu, Ileana Predescu, Gina Patrichi, Mariana Mihuț… Actori care nu numai în repetiții, dar și în spectacole îmbogățesc relația, o păstrează mereu vie. Ca într-un joc de ping-pong, în care fiecare lovitură lansată este primită și întoarsă.”
—Irina Petrescu, interviu

Irina Petrescu s-a luptat 30 de ani cu boala care a omorât-o. Avea cancer de sân.

A decedat într-o zi de marți, 19 martie 2013 la Spitalul Elias. A fost înmormântată în Cimitirul „Reînvierea” din Colentina.

Distincții și premii

Irina Petrescu a primit numeroase distincții și premii.[4][11][12]

  • Premiul pentru interpretare feminină la Festivalul Internațional al Filmului de la Moscova (1969) pentru rolu Anei Patriciu din filmul Răutăciosul adolescent, în regia lui Gheorghe Vitanidis[13]
  • Premiul de interpretare al Asociației cineaștilor (1971) pentru rolul Eva Filipache din filmul Facerea lumii, în regia lui Gheorghe Vitanidis[13]
  • Ordinul național „Steaua României” în grad de Ofițer, „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[14] - 1 decembrie 2000
  • Premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru întreaga activitate - 2003
  • Premiul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), pentru întreaga carieră - 2007.[15]
  • Premiul Aristizza Romanescu în domeniul artelor spectacolului, acordat de Academia Română pentru „creația teatrală și cinematografică” - decembrie 2011

Roluri în teatru (selectiv)

Roluri în teatru:[11][12]

Filmografie

A jucat în filmele:[11][12]

Note

  1. ^ a b Irina Petrescu, Filmportal.de, accesat în  
  2. ^ a b „Irina Petrescu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ https://okmagazine.ro/superba-si-misterioasa-irina-petrescu-ce-suferinte-in-dragoste-au-macinat-o-ruptura-de-adrian-pintea-a-fost-marea-ei-drama/a20235855  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b c BIOGRAFIE: Irina Petrescu, frumusețea clasică a filmului și teatrului românesc, mediafax.ro, accesat 2013-03-19
  5. ^ Neagu, Alina (). „Actrita Irina Petrescu a murit”. Hotnews.ro. 
  6. ^ VIDEO Irina Petrescu: „Nu accept să fiu un obiect de consum!“, adevarul.ro
  7. ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 351. 
  8. ^ Sîrbu, Eva (). „Irina Petrescu: Tinerețea e un accident biologic”. Actorii noştri : Interviuri uitate – 33 dintr-un deceniu. 1. Bucureşti: Editura Ara. pp. 23–28. 
  9. ^ Irina Petrescu Arhivat în , la Wayback Machine., cinemarx.ro
  10. ^ Dragnea, Doina; Băleanu, Andrei (). Actorul între adevăr și ficțiune: 28 de convorbiri inedite despre arta scenică. București: Editura Meridiane. pp. 160–161. 
  11. ^ a b c Elvira Gheorghiță, IRINA PETRESCU A MURIT. Actrița în vârstă de 71 de ani era internată la Spitalul Elias, mediafax.ro, accesat 2013-03-19
  12. ^ a b c Simona Chițan, A murit actrița Irina Petrescu, adevărul.ro, accesat 2013-03-19
  13. ^ a b Sîrbu, Eva (). „Irina Petrescu: Actorul nu trăiește pentru el”. Actorii noştri : Interviuri uitate. 2. București: Editura Ara. pp. 112–121. 
  14. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 1, anexa 1, c) 21.
  15. ^ Țarălungă, Ecaterina (). Enciclopedia identității românești. Personalități. Litera. p. 609. 
  16. ^ Victoria Anghelescu, Petrolul și Nebuna din Chaillot, cotidianul.ro, 19 noiembrie 2010, accesat 2013-03-19

Legături externe

Interviuri

Imagini