În lumea de astăzi, Jacques Byck a devenit un subiect de interes sporit pentru oameni de toate vârstele și mediile. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale asupra sănătății și mediului, Jacques Byck a captat atenția cercetătorilor, activiștilor, politicienilor și cetățenilor de rând. Pe măsură ce continuăm să explorăm diferitele aspecte ale Jacques Byck, este crucial să înțelegem scopul și relevanța acestuia în viața noastră de zi cu zi. În acest articol, vom arunca o privire mai atentă asupra Jacques Byck și a impactului său asupra lumii noastre moderne, oferind informații valoroase și perspective cheie asupra acestui subiect.
Jacques Byck | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() București, România ![]() |
Decedat | (67 de ani)[1] ![]() București, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Etnie | evreică ![]() |
Ocupație | filolog cadru didactic universitar romanist ![]() |
Limbi vorbite | limba română[3] ![]() |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea din București[2] ![]() |
Organizație | Universitatea din București ![]() |
Premii | Premiul de Stat al Republicii Populare Române[2] Ordinul Muncii clasa a III-a[2] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Jacques Byck (n. 19 octombrie 1897, București — d. 10 octombrie 1964, București) a fost un lingvist și filolog român, de origine evreu.
Urmează Facultatea de Litere și Filosofie din București (1918-1922). A fost profesor universitar la Catedra de limba română a Universității din București. Împreună cu Alexandru Graur, a coordonat culegerea Studii de gramatică.
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)