Jacques Byck

În lumea de astăzi, Jacques Byck a devenit un subiect de interes sporit pentru oameni de toate vârstele și mediile. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale asupra sănătății și mediului, Jacques Byck a captat atenția cercetătorilor, activiștilor, politicienilor și cetățenilor de rând. Pe măsură ce continuăm să explorăm diferitele aspecte ale Jacques Byck, este crucial să înțelegem scopul și relevanța acestuia în viața noastră de zi cu zi. În acest articol, vom arunca o privire mai atentă asupra Jacques Byck și a impactului său asupra lumii noastre moderne, oferind informații valoroase și perspective cheie asupra acestui subiect.

Jacques Byck
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Etnieevreică Modificați la Wikidata
Ocupațiefilolog
cadru didactic universitar
romanist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[3] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București[2]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul de Stat al Republicii Populare Române[2]
Ordinul Muncii clasa a III-a[2]  Modificați la Wikidata

Jacques Byck (n. 19 octombrie 1897, București — d. 10 octombrie 1964, București) a fost un lingvist și filolog român, de origine evreu.

Biografie

Urmează Facultatea de Litere și Filosofie din București (1918-1922). A fost profesor universitar la Catedra de limba română a Universității din București. Împreună cu Alexandru Graur, a coordonat culegerea Studii de gramatică.

Distincții

  • Ordinul Muncii clasa a III-a (13 octombrie 1964) „cu prilejul aniversarii a 100 de ani de la înființarea Universității din București, pentru activitate îndelungată, contribuție în dezvoltarea științei și merite deosebite în dezvoltarea învățămîntului superior”[4]

Lucrări

  • Studii și articole. Pagini alese, ediție îngrijită de Florica Dimitrescu (1967)

Ediții

  • Texte de limbă veche (1930)
  • Cazania lui Varlaam (1943)
  • A. Russo, Cântarea României (1943)
  • I. Budai-Deleanu, Țiganiada (1953)
  • B.P. Hasdeu, Scrieri alese (1953)

Note

  1. ^ (PDF) http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/romlit/1976/11/romania_literara_1976_11_47.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c (PDF) http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/gazetalit/1964/11/gazeta_literara_1964_11_46.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ IdRef, accesat în  
  4. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 635 din 13 octombrie 1964 pentru conferirea titlului de „Profesor Emerit al Republicii Populare Romîne”, de ordine și medalii unor cadre didactice și tehnic-administrative de la Universitatea din București, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 15, 25 octombrie 1964, p. 109.

Bibliografie

  • Jana Balacciu, Rodica Chiriacescu, Dicționar de lingviști și filologi români, București, Editura Albatros, 1978, pp. 83–84.