În lumea de astăzi, Jocul ielelor a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru oamenii de toate vârstele și mediile. De la apariția sa, Jocul ielelor a captat atenția societății și a generat dezbateri, reflecții și studii aprofundate. Importanța lui Jocul ielelor constă în impactul său asupra vieții de zi cu zi și influența sa asupra diferitelor aspecte ale societății. În acest articol, vom explora în detaliu impactul Jocul ielelor astăzi, analizând implicațiile sale și oferind o privire de ansamblu cuprinzătoare asupra relevanței sale în lumea modernă.
Jocul ielelor |
Informații generale |
---|
Autor | Camil Petrescu |
---|
Gen | dramă |
---|
Acte | 3 |
---|
Tablouri | 12 |
---|
Ediția originală |
---|
Data publicării | 1916 |
---|
Limbă originală | română |
---|
Prima reprezentație | 1918
|
---|
Țara premierei | România |
---|
Personaje |
---|
Apăsați pe pentru lista de personaje
- Gelu Ruscanu
- Fr. Praida
- Penciulescu D.
- Sache Dumitrescu
- Dașcu Mitică
- M. Vasiliu
- Toma
- Petre Boruga
- Elena Boruga
- Irena Romescu
- Responsabilul (Kiriac)
- Șerban Saru-Sinești
- Maria Sinești
- Naciano
- Agentul secret
- Primul gardian
- Al doilea gardian
- Crainic
|
Modifică date / text  |
Jocul ielelor este prima piesă de teatru a scriitorului român Camil Petrescu. A apărut în 1916, iar acțiunea are loc în 1914.[1]
Prezentare
Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.
Gelu Ruscanu este directorul unui ziar socialist care intră în posesia unei scrisori compromițătoare pentru ministrul Justiției. Fiind silit de colegii săi de partid, Gelu renunță la publicarea scrisorii în schimbul eliberării unui muncitor din închisoare. Scrisoarea era de la fosta sa amantă, în prezent soția ministrului. În scrisoare, ea îl acuză pe acesta de o crimă nelegiuită. În final, Gelu se sinucide.
Personaje
- Gelu Ruscanu, directorul ziarului socialist "Dreptatea Socială"
- Fr. Praida, administratorul ziarului socialist "Dreptatea Socială"
- Penciulescu D.
- Sache Dumitrescu, paginatorul ziarului "Dreptatea socială"
- Dașcu Mitică, mașinistul șef al redacției ziarului socialist "Dreptatea socială"
- M. Vasiliu
- Toma
- Petre Boruga
- Elena Boruga
- Irena Romescu
- Responsabilul (Kiriac)
- Șerban Saru-Sinești
- Maria Sinești
- Naciano
- Agentul secret
- Primul gardian
- Al doilea gardian
- Crainic
Reprezentații
Teatru radiofonic
- 9 martie 1958 -[2] Jocul ielelor, regia Silviu Jicman; cu Constantin Codrescu ca Gelu Ruscanu, A. Pop Marțian ca Fr. Praida, Nicolae Sireteanu ca Penciulescu D., Mircea Constantinescu ca Sache Dumitrescu, Nicolae Grigore Bălănescu ca Dașcu Mitică, Vasile Florescu ca M. Vasiliu, Octavian Cotescu ca Toma, Ion Manta ca Petre Boruga, Simona Bondoc ca Elena Boruga, Lili Popovici ca Irena Romescu, Jules Cazaban ca Responsabilul (Kiriac), Ion Finteșteanu ca Șerban Saru-Sinești, Marieta Deculescu ca Maria Sinești, Geo Maican ca Naciano, Ion Henter ca Agentul secret, George Ionașcu ca Primul gardian, Marin Neacșu ca Al doilea gardian, Marcela Rusu - crainic.
Ecranizări
Referințe și note
Bibliografie
- Ovid S. Crohmălniceanu, Teatrul lui Camil Petrescu, în Literatura română între cele două războaie, ed. cit, vol.I.
Vezi și
|
---|
Romane | |
---|
Nuvele | |
---|
Poezie |
- Versuri. Ideea. Ciclul morții (1923)
- Un luminiș pentru Kicsikem (1925)
- Transcendentalia (1931)
- Din versurile lui Ladima (1932)
|
---|
Dramaturgie | |
---|
Ecranizări | |
---|