Kalemegdan

În articolul de astăzi vom explora în profunzime subiectul Kalemegdan, un subiect care a captat atenția cercetătorilor, filosofilor, oamenilor de știință și publicului larg. Kalemegdan a fost subiect de dezbatere și studiu de secole, iar relevanța sa în societatea contemporană este incontestabilă. De la impactul său asupra tehnologiei și științei, până la implicațiile sale asupra culturii și artei, Kalemegdan s-a dovedit a fi un fenomen cu mai multe fațete care merită atenția noastră. Pe parcursul acestui articol, vom analiza diferitele fațete ale Kalemegdan, examinând originile sale, evoluția sa în timp și influența sa asupra lumii moderne. Pregătește-te să pornești într-o călătorie fascinantă prin subtilitățile lui Kalemegdan!

Kalemegdan
Poziționare
Coordonate44°49′25″N 20°27′01″E ({{PAGENAME}}) / 44.8236°N 20.4503°E
LocalitateStari Grad, Belgrad, Belgrad Modificați la Wikidata
DistrictGrad Beograd]
Țara Serbia  Modificați la Wikidata
Edificare
Prezență onlinesite web oficial
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Kalemegdan este o fortăreață din Belgrad, situată în Parcul Kalemegdan.

În urma unor săpături arheologice efectuate la începutul anilor 1960, în apropierea statuii Vestitorul libertății a lui Meštrović, care domină fortăreața Kalemegdan, s-au descoperit mărturii ale anticului Singidunum[1].

Istoric

Istoricul turc Evliya Çelebi descria astfel aspectul fortăreței în secolul al XVII-lea: „Fortificațiile se înalță în unghiul de apus a părții înalte a cetății. Sunt construite extrem de solid, pe o temelie dreptunghiulară din piatră... În afara unui depozit de hrană și a unui rezervor de apă, mai există o încăpere uriașă, între două porți de fier, încăpere ale cărei ziduri sunt în întregime acoperite de arme. Ornamentele acestei <<săli a armelor>> sunt de o splendoare cum rar întâlnești în întreg imperiul otoman... În fața fortăreței, deasupra unei gropi adânci, umplute cu apă, este azvârlit un pod suspendat, ridicat în fiecare seară cu ajutorul unui ingenios sistem de pârghii... De jur împrejurul fortăreței se înalță cinci turnuri, care ating cu crenelurile lor norii. Fiecare dintre aceste turnuri este la fel de frumos și înalt ca și turnul Galata din Istanbul.”[2]

Referințe

  1. ^ Bîrlădeanu, Victor (). De la Dunăre la Adriatica. Editura Tineretului. p. 16. 
  2. ^ Bîrlădeanu, Victor (). De la Dunăre la Adriatica. Editura Tineretului. p. 19. 

Vezi și


 Acest articol despre un edificiu sau monument, este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!