În acest articol, subiectul Kalkbuchenwälder bei Hohenlimburg va fi abordat din diferite perspective și abordări. Kalkbuchenwälder bei Hohenlimburg este un subiect de mare relevanță în societatea actuală, care a generat o mare dezbatere și interes în diverse domenii de studiu. Pe parcursul acestor pagini vor fi analizate implicațiile, impactul și posibilele soluții ale acestuia, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și completă a Kalkbuchenwälder bei Hohenlimburg. Vor fi examinate atât aspectele pozitive, cât și provocările pe care le reprezintă, oferind cititorului o gamă largă de informații care îi permit să înțeleagă pe deplin acest subiect și să își formeze o opinie informată despre acesta.
Kalkbuchenwälder bei Hohenlimburg | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Coordonate | 51°21′19″N 7°32′51″E / 51.3554°N 7.5474°E |
Suprafață | 145,7 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE4611301 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Kalkbuchenwälder bei Hohenlimburg este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 145,7 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Kalkbuchenwälder bei Hohenlimburg este situat la coordonatele 51°21′09″N 7°33′30″E / 51.3525°N 7.5583°E.
Situl Kalkbuchenwälder bei Hohenlimburg a fost declarat sit de importanță comunitară în martie 2001 pentru a proteja un număr necunoscut de specii din flora spontană și fauna sălbatică aflate în arealul zonei. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în decembrie 2004[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 6 habitate naturale: Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion.[3]
La baza desemnării sitului se află un număr nedeclarat de specii protejate.[2]
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 5 specii de plante.[2]