Lăcustă

În articolul de astăzi vom explora lumea interesantă a lui Lăcustă, un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. De la impactul său asupra societății și până la relevanța sa astăzi, Lăcustă a generat dezbateri, cercetări și descoperiri nesfârșite care ne-au îmbogățit înțelegerea acestui subiect. Indiferent dacă sunteți pasionat de Lăcustă sau pur și simplu doriți să aflați mai multe despre acesta, acest articol vă va oferi o privire cuprinzătoare și actualizată asupra acestui subiect fascinant. Pregătește-te să te cufunzi în lumea lui Lăcustă și să descoperi tot ce are de oferit!

Lăcustă
Lăcusta călătoare (Locusta migratoria)
Clasificare științifică
Supraregn: Eukaryota
Regn: Animalia
Subregn: Eumetazoa
Încrengătură: Arthropoda
Subîncrengătură: Hexapoda
Clasă: Insecta
Subclasă: Pterygota
Infraclasă: Neoptera
Supraordin: Orthopterida
Ordin: Orthoptera
Subordin: Caelifera
Infraordin: Acrididea
Parvordin: Acridomorpha
Suprafamilie: Acridoidea
MacLeay, 1821
Modifică text Consultați documentația formatului

Lăcustele (Acridoidea) sunt insecte din ordinul ortopterelor, dăunătoare agriculturii, care au antene scurte și picioare posterioare foarte lungi, adaptate pentru sărit.

Se caracterizează prin antene scurte, tarsele picioarelor posterioare sunt formate din 3 articule și prevăzute cu arolium. Organele timpanale sunt așezate pe primul segment abdominal. Cercii sunt uniarticulați, iar oviscaptul este scurt. Organul stridulant este format dintr-un rând de dinți mici, așezați pe partea internă a femurelor posterioare care se freacă prin mișcarea ritmică a piciorului de marginea tegminelor.[1][2][3]

Sunt celebre mai ales prin daunele colosale pe care le fac la culturile vegetale, îndeosebi unele specii, care pustiesc totul pe unde trec. Unele specii, în condiții favorabile, au instinctul gregar și umblă în stoluri uriașe, făcând nori pe unde trec zburând, lăsând sărăcie și foamete în urma lor, ca pe vremea vestitului Lăcustă-Vodă (1538). Bântuiesc mai ales în regiunile calde ale globului, căci sunt termofile. În 1880, în Caucaz, trenul nu a mai putut merge, roatele locomotivei învârtindu-se pe loc pe straturi imense și groase de lăcuste.[4]

Note

  1. ^ Matilda Lăcătușu, Constantin Pisică. Biologia dăunătorilor animali. Editura Didactică și Pedagogică, București. 1980.
  2. ^ T. Perju. Entomologie agricolă. Editura Didactică și Pedagogică, București. 1983
  3. ^ Mihail A. Ionescu, Matilda Lăcătușu. Entomologie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971
  4. ^ Radu V. Gh. Zoologia nevertebratelor. Vol. II. Editura didactică și pedagogică. București 1972

Legături externe