În zilele noastre, Latumer Bruch mit Buersbach, Stadtgräben und Wasserwerk este un subiect care a căpătat o mare relevanță în diverse domenii. Impactul său a fost de așa natură încât tot mai mulți oameni sunt interesați să afle mai multe despre Latumer Bruch mit Buersbach, Stadtgräben und Wasserwerk și implicațiile sale. De la origini și până în prezent, Latumer Bruch mit Buersbach, Stadtgräben und Wasserwerk a fost subiect de analiză și dezbatere, arătându-și influența asupra societății, culturii și economiei. În acest articol, vom explora în continuare fenomenul Latumer Bruch mit Buersbach, Stadtgräben und Wasserwerk și numeroasele sale fațete, cu scopul de a înțelege mai bine domeniul de aplicare al acestuia și posibilele repercusiuni în viitor.
Latumer Bruch mit Buersbach, Stadtgräben und Wasserwerk | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Coordonate | 51°19′17″N 6°39′12″E / 51.3213°N 6.6533°E |
Suprafață | 297,74 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE4605301 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Latumer Bruch mit Buersbach, Stadtgräben und Wasserwerk este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 297,74 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Latumer Bruch mit Buersbach, Stadtgräben und Wasserwerk este situat la coordonatele 51°19′05″N 6°39′17″E / 51.3181°N 6.6547°E.
Situl Latumer Bruch mit Buersbach, Stadtgräben und Wasserwerk a fost declarat sit de importanță comunitară în mai 2004 pentru a proteja 2 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în iunie 2017[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea atlantică, aria protejată conține 5 habitate naturale: Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]