Lavassaare

În acest articol, vom explora în detaliu Lavassaare și numeroasele sale implicații în societatea actuală. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii populare, Lavassaare a fost subiect de dezbatere și analiză în diferite domenii. De-a lungul anilor, Lavassaare s-a dovedit a fi un subiect de interes nu numai pentru specialiști și cadre universitare, ci și pentru publicul larg. Prin acest articol vom încerca să facem lumină asupra celor mai relevante aspecte ale Lavassaare, analizând evoluția acestuia în timp și examinând diferitele perspective care există pe această temă. Pregătește-te să pornești într-o călătorie intrigantă de descoperire a Lavassaare și a numeroaselor sale fațete!

Lavassaare
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Estonia
Coordonate58°32′52″N 24°16′02″E ({{PAGENAME}}) / 58.5477°N 24.2671°E
Cod Natura 2000EE0040324  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lavassaare este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Estonia întinsă pe o suprafață de 11.132,3 ha, integral pe uscat.

Localizare

Centrul sitului Lavassaare este situat la coordonatele 58°32′52″N 24°16′02″E / 58.5477°N 24.2671°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

Situl Lavassaare a fost declarat sit de importanță comunitară în aprilie 2004 pentru a proteja 1 specie de plante. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în octombrie 2010[1].[2][3]

Biodiversitate

Situată în ecoregiunea boreală, aria protejată conține 13 habitate naturale: Lacuri și iazuri distrofice naturale, Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică, Alvar nordic și șisturi calcaroase precambriene, Pajiști din zone de pădure fino-scandinave, Turbării active, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Depresiuni pe substraturi de turbă de Rhynchosporion, Mlaștini alcaline, Taiga vestică, Păduri caducifoliate bătrâne naturale hemiboreale fino-scandinave (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în specii epifite, Păduri caducifoliate de mlaștină fino-scandinave, Mlaștini împădurite.[3]

La baza desemnării sitului se află o specie protejată[2] de plante: papucul doamnei (Cypripedium calceolus).

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 1 specie de păsări, 1 specie de amfibieni.[2]

Note

  1. ^ a b Vabariigi Valitsuse 5. augusti 2004. a korraldus nr 615-k Euroopa Komisjonile esitatav Natura 2000 võrgustiku alade nimekiri nr. Vabariigi Valitsuse 18. mai 2007. a määrus nr 154 Hoiualade kaitse alla võtmine Pärnu maakonnas nr. ENSV MN määrus 11. juulist 1957. a. nr. 242 Abinõudest looduskaitse organiseerimiseks Eesti NSV-s nr. Keskkonnaministri 16. aprilli 2009. a määrus nr 18 "Kaljukotka püsielupaikade kaitse alla võtmine ja kaitse-eeskiri" nr. Keskkonnaministri 7. oktoobri 2010. a määrus nr 55 "Keskkonnaministri 13. jaanuari 2005. a määruse nr 1 «Metsise püsielupaikade kaitse alla võtmine» muutmine" nr.
  2. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Lavassaare”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Lavassaare”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și