Legalism (filozofie occidentală)

Astăzi, vrem să ne adâncim în lumea fascinantă a lui Legalism (filozofie occidentală). Din timpuri imemoriale, Legalism (filozofie occidentală) a stârnit interesul și curiozitatea a milioane de oameni din întreaga lume. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice sau a influenței sale în sfera culturală, Legalism (filozofie occidentală) a lăsat o amprentă de neșters asupra umanității. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferitele aspecte care fac din Legalism (filozofie occidentală) un subiect de interes universal, abordând atât trecutul, prezentul și viitorul său. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie captivantă prin istorie, evenimente actuale și posibilitățile pe care Legalism (filozofie occidentală) ni le rezervă.

În Occident, legalismul face referire la ideea conform căreia morala necesită urmărită în toate aspectele vieții.^[1]

Legalismul poate fi privit ca un rezultat al filozofiei pozitiviste. Legătura dintre cele două se bazează pe faptul că legile cultivate de școala legalistă au menirea de a spori încrederea cetățenilor în sistemul juridic, fapt care va crea dorința pentru mai multe legi generale, directive, care să poată fi valabile pentru o perioadă mai lungă de timp.^[2]

Note

1. ^ Shklar, Judith N. (1986). Legalism: Law, Morals, and Political Trials. Cambridge, Massachusetts: Harvard University Press. p. 1. ISBN 0-674-52351-2. 
2. ^ Bădescu, p. 357

Bibliografie

• Bădescu, M; Teoria Generală a Dreptului; Curs universitar, editura Hamangiu, București, 2022.

Acest articol despre justiție este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !