Limba cumană
Astăzi, Limba cumană este un subiect care generează mare interes și dezbatere în societate. De la origini și până la impactul actual, Limba cumană a fost obiectul de studiu și reflecție de către experți și profesioniști din diferite domenii. De-a lungul istoriei, Limba cumană a jucat un rol fundamental în evoluția umanității, influențând modul în care trăim, lucrăm și relaționăm. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Limba cumană și importanța sa în lumea de astăzi, analizând efectele și posibilele implicații ale acestuia pentru viitor.
| Limba cumană | |
| Clasificare | |
|---|---|
| Statut oficial și codificare | |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | qwm[1]  |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limba cumană era o limbă turcică, vorbită de cumani, asemănătoare cu limba vorbită astăzi de tătarii crimeeni. A fost menționată în mai multe lucrări medievale, inclusiv Codex Cumanicus.
Manuscrisul numit Codex Cumanicus (Codicele lui Petrarca), datat 11 iulie 1303, a fost găsit de călugării franciscani din Crimeea. El cuprinde un fragment din Evanghelie, cele Zece Porunci, Crezul, cele șapte păcate capitale, toate scrise în limba cumană. Pe lângă textele religioase, mai cuprinde un vocabular trilingv: latină, cumană și persană, conținând circa 3.000 de cuvinte, o listă de medicamente, date despre cele 4 elemente, metale, informații despre negoț, unelte, despre meșteșugurile blănăriei, tâmplăriei, bărbieritului, noțiuni despre demnitari, slujitori, pietre prețioase etc. Acest manuscris conține 82 de file.[2]
Limba a dispărut la începutul secolului al XVII-lea în regiunea Cumania din Ungaria, ultima regiune unde mai era vorbită.
Note
- ^ Language
- ^ „Citat din: G. KUUN, Codex Cumanicus, Budapesta 1880”. Arhivat din original la . Accesat în .