Limba japoneză clasică
În zilele noastre, Limba japoneză clasică a devenit un subiect de interes pentru mulți oameni din diverse domenii. Odată cu progresul tehnologiei și accesul la informație, Limba japoneză clasică a devenit relevantă în societatea de astăzi. Fie datorită impactului său asupra economiei, influenței asupra culturii populare sau importanței sale în viața de zi cu zi, Limba japoneză clasică este un subiect care nu trece neobservat. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Limba japoneză clasică și vom analiza impactul acestuia asupra lumii de astăzi.
Limba japoneză clasică (文語, bungo) este forma literară a limbii japoneze bazată pe limba vorbită în perioada Heian (anii 794–1185), dar prezentând și unele influențe ulterioare. Japoneza clasică a reprezentat standardul folosit de scriitorii japonezi până în prima jumătate a secolului al XX-lea, la începutul Perioadei Showa, deși încă de la sfârșitul Perioadei Meiji tot mai mulți scriitori au trecut la limba vorbită. După al Doilea Război Mondial majoritatea ziarelor și documentelor oficiale au renunțat și ele la stilul clasic, acesta rămânând să fie practicat doar de genuri tradiționale precum haiku.
Începutul limbii japoneze clasice este marcat de câteva scrieri celebre ale secolelor X-XI:
- 竹取物語 Taketori monogatari (Povestea tăietorului de bambuși), cunoscută și sub numele かぐや姫の物語 Kaguya-hime no monogatari (Povestea prințesei Kaguya),
- 伊勢物語 Ise monogatari,
- 源氏物語 Genji monogatari
Bibliografie
en *Anthony J. Bryant, A Brief Introduction to Classical Japanese Arhivat în , la Wayback Machine.
Note
|
Acest articol despre o limbă sau un dialect este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |