Există un interes din ce în ce mai mare pentru Limbi mayașe, fie din cauza impactului său asupra societății, fie din cauza relevanței sale în domeniul științific. De zeci de ani, Limbi mayașe a captat atenția cadrelor universitare, a profesioniștilor și a publicului larg datorită importanței sale în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol vom explora diferite fațete ale Limbi mayașe, de la originea și evoluția sa până la influența sa de astăzi. Vom analiza modul în care Limbi mayașe a modelat lumea în care trăim și ce perspective se deschid în jurul acestui subiect. În plus, vom examina implicațiile etice și morale pe care Limbi mayașe le poate ridica, fără a neglija progresele care au fost realizate în acest domeniu.
Limbile mayașe sau limbile Maya[1] reprezintă o familie de limbi vorbite în Mesoamerica și în nordul Americii Centrale. Limbile Maya sunt vorbite de cel puțin 6 milioane de mayași indigeni, în special în Guatemala, Mexic, Belize și Honduras. În 1996, Guatemala a recunoscut oficial 21 de limbi mayașe[2], în timp ce Mexic recunoaște cu opt mai mult[3].
Familia | Ramura | Subgrupuri | Subgrupuri | Subramura | Limba | CODUL-ISO | Vorbitori |
---|---|---|---|---|---|---|---|
Mayașe | Cholan–Tzeltalan | Ch'ol | Cholan | Chontal | chf | 55.000 în Mexic | |
Ch'ol | ctu | 134.000 în Mexic | |||||
Chortian | Ch'orti' | caa | 30.000 în Guatemala | ||||
Ch'olti' | qjt Arhivat în , la Wayback Machine. | (dispărută) | |||||
Tzeltalan | Tzeltal | tzh | 190.000 în Mexico | ||||
Tzotzil | tzo | 264.000 în Mexico | |||||
Huastecan | Chicomuceltec | cob | dispărută | ||||
Huastec | hus | 132.000 în Mexic | |||||
Q'anjobalan–Chujean | Chujean | Chuj | cac | 41.000 în Guatemala 9.500 în Mexico | |||
Tojolab'al | toj | 36.000 în Mexic | |||||
Q'anjob'alan | Q'anjob'al–Jakaltek | Jakaltek | jac | 89.000 în Guatemala 10.000 în Mexic | |||
Q'anjob'al | kjb | 78.000 în Guatemala | |||||
Akatek | knj | 49.000 în Guatemala 10.000 în Mexic | |||||
Mocho' (Mototzintleco) | Mocho' | mhc | 170 în Mexico | ||||
Quichean–Mamean | Greater Mamean | Ixilean | Awakatek | agu | 18.000 în Guatemala | ||
Ixil | ixl | 69.000 în Guatemala | |||||
Mamean | Mam | mam | 430.000 în Guatemala 11.000 în Mexic | ||||
Tektitek | ttc | 1.300 în Guatemala 1.000 în Mexic | |||||
Greater Quichean | Q'eqchi' | Q'eqchi | kek | 400.000 în Guatemala 12.000 în El Salvador 9.000 în Belize | |||
Poqom | Poqomam | poc | 49.000 în Guatemala | ||||
Poqomchi' | poh | 92.000 în Guatemala | |||||
Quichean proper | Quiche– Achi |
Achi | acr | 85.000 în Guatemala | |||
K'iche' | quc | 2.333.000 în Guatemala | |||||
Kaqchikel | cak | 451.000 în Guatemala | |||||
Tz'utujil | tzj | 84.000 în Guatemala | |||||
Sakapultek | Sakapultek | quv | 37.000 în Guatemala | ||||
Sipakapense | Sipakapense | qum | 8.000 în Guatemala | ||||
Uspantek | Uspantek | usp | 3.000 în Guatemala | ||||
Yucatecană | Mopan–Itza | Itza' | itz | † (în Guatemala) | |||
Mopan | mop | 8.000 în Belize 2.600 în Guatemala | |||||
Yucatec–Lacandon | Lacandon | lac | 1000 în Mexic | ||||
Yucatec Maya | yua | 740.000 în Mexic 5.000 în Belize |