În lumea de astăzi, Locul fosilifer de la Globu Craiovei a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la apariție, Locul fosilifer de la Globu Craiovei a generat un mare impact în diferite domenii, trezind interesul și curiozitatea experților și fanilor deopotrivă. În acest articol, vom explora în detaliu toate fațetele Locul fosilifer de la Globu Craiovei, de la istoria și evoluția sa până la influența sa asupra societății moderne. Printr-o analiză cuprinzătoare, vom căuta să înțelegem rolul pe care Locul fosilifer de la Globu Craiovei îl joacă în viața noastră și modul în care ne-a modelat percepția asupra realității. De la origini până la starea actuală, Locul fosilifer de la Globu Craiovei continuă să fie un subiect de mare relevanță și interes și de aceea merită să fie studiat în detaliu.
Locul fosilifer de la Globu Craiovei | |
Categoria III IUCN (Monument al naturii) | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Băile Herculane |
Coordonate | 44°59′22″N 22°16′22″E / 44.98944°N 22.27278°E[1] |
Suprafață | 2 ha |
Înființare | 1982, declarat în 2000 |
Modifică date / text ![]() |
Locul fosilifer de la Globu Craiovei (monument al naturii), este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Iablanița.[2]
Rezervația naturală cu o suprafață de 2 ha, aflată în partea sud-estică a satului Globu Craiovei, în partea vestică a văii Craiovei (un afluent de dreapta al râului Mehadica) a fost declartată monument al naturii prin legea Nr. 5 din 6 martie 2000[3].
Aria protejată reprezintă o zonă (colinară) de deal cu vegetație forestieră (păduri și tufărișuri) și pajiști naturale, unde în roci sedimentare de calcare, argile și nisipuri, se găsesc depozite cu faună fosiliferă, constituite din resturi fosile de moluște și gastropode, atribuite miocenului.