Logopedie

În acest articol, vom explora subiectul Logopedie în profunzime, cu scopul de a oferi o viziune amplă și detaliată asupra acestei chestiuni. Vom analiza relevanța acesteia în diferite contexte, precum și impactul său asupra societății actuale. În plus, vom examina diverse perspective și opinii ale experților în domeniu, pentru a oferi cititorului o înțelegere completă a Logopedie. Pe parcursul textului vor fi abordate diferite aspecte legate de această temă, de la originea și evoluția ei până la posibilele sale implicații viitoare, cu scopul de a oferi o viziune holistică și clarificatoare.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Logopedia (cuvântul provine din greaca veche: λόγος / lógos = a vorbi, iar παιδεύειν / paideuein = a educa; împreună: educarea vorbirii) desemnează specialitatea din medicină care se ocupă de vindecarea și refacerea vocii și a vorbirii. Conceptul de logopedie a fost introdus de către medicul vienez Emil Fröschels prin anii 1913 - 1924.

Logopedia este o ramură a pedagogiei speciale care se ocupă cu deficiențele de limbaj și cu corectarea lor.[1]

În decursul vremii conceptul a suferit unele modificări. În zilele noastre prin logopedie se înțelege o specialitate terapeutico-medicală care se ocupă de persoanele ce au greutăți în comunicația cu alte persoane din cauza unui deranjament de vorbire, limbă, voce, înghițit, auz sau respirație.

Logopezii se axează, atât în teorie cât și în practică, pe cercetarea, prevenirea, diagnosticul, terapia și reabilitarea acestui gen de deranjamente.

Note

  1. ^ Mic dicționar enciclopedic, Editura enciclopedică română, București, 1972

Bibliografie

  • Roxana Cristina Milici et al Dicționar explicativ de logopedie, ediția a II-a revăzută și adăugită, editura POLIROM, 2011