Lovitură de stat

În acest articol, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Lovitură de stat. Indiferent dacă sunteți interesat să aflați mai multe despre Lovitură de stat sau pur și simplu căutați informații actualizate pe această temă, acest articol își propune să vă ofere toate informațiile de care aveți nevoie. Vom explora cele mai importante aspecte legate de Lovitură de stat, de la originea și istoria sa până la relevanța sa astăzi. Indiferent dacă ești expert în subiect sau pur și simplu curios, suntem siguri că vei găsi acest articol interesant și îmbogățitor.

Parte dintr-o serie despre
Revoluție
Revoluția Română din 1989
Portal icon Portal Politică

Lovitură de stat (din franceză coup d'État) sau puci (din germană Putsch) se numește o răsturnare bruscă și neconstituțională a puterii legitime a unui stat, impusă prin surpriză de o minoritate, de obicei formată din ofițeri militari sau comandanți paramilitari aparținând aceluiași stat, folosind forța. Această preluare a puterii se face în afara cadrului legal constituțional și are ca scop răsturnarea guvernului legitim. Lovitura de stat poate fi o etapă premergătoare a unei revoluții sau poate să fie o simplă schimbare de palat. Există mai multe tipuri de lovituri de stat în funcție de clasa căreia îi aparțin puciștii, în funcție de schimbările produse de puci precum și în funcție de modul de executare. Există mai multe tipuri de revoluții, care sunt începute prin lovituri de stat. O revoluție implică o schimbare deseori bruscă și fundamentală a unei societăți și de aceea necesită în prealabil o lovitură de stat.

Revoluție plus lovitură de stat

O trecere a unei armate de partea unei revoluții se numește lovitură de stat militară sau puci dacă puterea este preluată exclusiv de un grup militar și pentru că se face împotriva guvernului legitim și a puterii existente și în folosul unei puteri noi, revoluționare. [1]

Lovitură de palat

O formă de lovitură de stat este și "lovitura de palat", care totuși se realizează departe de ochii și urechile mulțimii, aparține de regulă unei facțiuni aflate la putere, un partid dominant sau o "tabără" politică, apropiată grupului conducător, uneori chiar din cadrul grupului, și se bazează pe relații hegemonice și influență a unor comandanți ai armatei sau serviciilor secrete câștigați de grupul complotist activ.[2]

În cartea sa Coup d'État: A Practical Handbook (Lovitura de stat: un manual practic), Edward Luttwak sintetizează: O lovitură de stat se realizează prin infiltrarea unui segment mic, dar de importanță extremă, a aparatului de stat, care apoi este folosit pentru a prelua controlul de la guvern și a-l îndepărta de la putere. Prin urmare, folosirea puterii militare nu reprezintă un element definitoriu al loviturii de stat.

Dacă este vorba de încercarea unui grup politic militar de a răsturna prin violență un regim politic sau o ordine statală, se folosește preponderent termenul de puci. [3]

Pronunciamiento

Pronunciamiento (proclamație) este un termen spaniol pentru un tip special de lovitură de stat. Lovitura de stat (în spaniolă golpe de estado) a fost mult mai comună în Spania și America de Sud, în timp ce pronunciamiento a fost mai comun în America Centrală și Mexic. Pronunciamiento este o explicație formală pentru a demite guvernul, justificând instalarea noului guvern care se efectuează prin golpe de estado. O ,,revoltă a barăcilor” sau cuartelazo este alt termen pentru o revoltă militară, format din termenul spaniol cuertel (sfert sau barăci). Garnizoanele militare specifice sunt factorul care stârnește o revoltă militară mai mare împotriva guvernului.[4]

Un singur autor a făcut distincția dintre o lovitură de stat și un pronunciamiento. O lovitură de stat este militară, paramilitară, sau facțiunile din opoziție demit guvernul și își asumă puterea, în timp ce, în pronunciamiento, militarii demit guvernul actual și instalează un guvern (aparent) civil.[5]

Note

  1. ^ Generalii Armatei au dat lovitura de stat, 5 februarie 2005, Alex Mihai Stoenescu, HotNews.ro, accesat la 13 iunie 2013
  2. ^ Tehnica Loviturii de Stat
  3. ^ DEXonline: puci
  4. ^ Pronunciamiento ("pronouncement") is a term of Spanish origin for a special type of coup d'état. The coup d'état (called golpe de estado in Spanish) was more common in Spain and South America, while the pronunciamiento was more common in Central America and Mexico. The pronunciamiento is the formal explanation for deposing the regnant government, justifying the installation of the new government that was effected with the golpe de estado. A "barracks revolt" or cuartelazo is also a term for military revolt, from the Spanish term cuartel ("quarter" or "barracks"). Specific military garrisons are the sparking factor for a larger military revolt against the government.
  5. ^ One author makes a distinction between a coup and a pronunciamiento. In a coup, it is the military, paramilitary, or opposing political faction that deposes the current government and assumes power; whereas, in the pronunciamiento, the military deposes the existing government and installs an (ostensibly) civilian government.

Lectură suplimentară

  • "Istoria loviturilor de stat din România", Vol. I - "Revoluție și francmasonerie", Alex Mihai Stoenescu, 2001
  • "Istoria loviturilor de stat din România", Vol. II - "Esecul democrației române", Alex Mihai Stoenescu, 2001
  • "Istoria loviturilor de stat din România", Vol. III - "Cele trei dictaturi", Alex Mihai Stoenescu, Alex Mihai Stoenescu, 2002
  • "Istoria loviturilor de stat din România", Vol. IV, part 1 - "Revoluția din Decembrie 1989 - o tragedie românească", Alex Mihai Stoenescu, 2004
  • "Istoria loviturilor de stat din România", Vol. IV, part 2 - "Revoluția din Decembrie 1989 - o tragedie românească", Alex Mihai Stoenescu, 2005

Legături externe