Ludwig Feuerbach
În lumea de astăzi, Ludwig Feuerbach este un subiect relevant care a devenit centrul atenției pentru un număr mare de indivizi. De la apariția sa, Ludwig Feuerbach a stârnit interesul specialiștilor și entuziaștilor, care au dedicat timp și efort cercetării și înțelegerii pe deplin a diferitelor sale aspecte. De la impactul său asupra societății până la posibilele sale consecințe pe termen lung, Ludwig Feuerbach a făcut obiectul a numeroase dezbateri și discuții în diverse domenii. În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Ludwig Feuerbach, explorând originile, evoluția și impactul său astăzi.
.svg){kind=small}
Ludwig Andreas Feuerbach (n. , Landshut, Bavaria, Germania – d. , Nürnberg, Imperiul German) a fost un filosof german, al patrulea fiu al juristului Paul Johann Anselm Feuerbach.
Feuerbach a criticat idealismul heghelian, dominant în acea vreme în Germania, susținând că Georg Wilhelm Friedrich Hegel a răsturnat raportul real dintre „subiect“ și „predicat“, dintre existență și gândire, dintre natură și conștiință.
A restaurat materialismul, afirmând că natura e primordială în raport cu gândirea, că gândirea este un predicat (atribut) al omului și nu omul un predicat al gândirii (spiritului). În locul spiritului absolut, Feuerbach a pus, astfel, în centrul filozofiei natura și omul, conceput ca o parte a naturii. Materialismul antropologic, concepția despre om a lui Feuerbach au avut însă un caracter abstract și contemplativ, întrucât Feuerbach nu a putut înțelege esența socială a omului, precum și însemnătatea practicii, a activității materiale prin care omul transformă natura, transformându-se pe sine însuși.
Un loc deosebit în filozofia lui Feuerbach îl ocupă critica religiei. El interpretează religia (în speță religia creștină) ca o înstrăinare a omului de el însuși, ca o înstrăinare de către om a caracterelor sale esențiale (bunătatea, puterea, iubirea etc.), atribuite unei ființe transcendente imaginare (Dumnezeu). Risipirea acestei iluzii, instaurarea adevărului despre om, coborârea „iubirii“ din planul transcendent al religiei în planul real al vieții ar constitui, după Feuerbach, condiția eliberării omului. Dezvăluind „misterul“ idealismului hegelian și al religiei, Feuerbach a deschis calea pentru dezvăluirea „misterului“ lumii reale, cu alte cuvinte, pentru dezvăluirea contradicțiilor sociale reale care generează înstrăinarea ideologică și religioasă, problemă pe care, însă, el însuși nu a putut s-o rezolve. Karl Marx și Friedrich Engels au dat o înaltă apreciere materialismului lui Feuerbach; depășirea critică a materialismului său abstract și contemplativ a condiționat geneza concepției lui Marx.
Note
- ^ Q107648778 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ https://hegel.net/feuerbach/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Stanford Encyclopedia of Phylosophy
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Ludwig Feuerbach, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ a b Ludwig Andreas Feuerbach, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b Ludwig Feuerbach, Internet Philosophy Ontology project, accesat în
- ^ a b The Fine Art Archive, accesat în
- ^ Фейербах Людвиг Андреас, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)
- ^ „Ludwig Feuerbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ CONOR.SI Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
Bibliografie
- W. Weischedel, Pe scara din dos a filosofiei - 34 de mari filosofi în viața de zi cu zi și în gândire, pp. 284-295, Editura Humanitas, 2012
