Mănăstirea Cernica

Acest articol va aborda Mănăstirea Cernica dintr-o abordare amplă și detaliată, cu scopul de a oferi cititorului o viziune completă și aprofundată asupra acestui subiect. Originile, evoluția și relevanța sa astăzi vor fi explorate, precum și implicațiile sale în diferite domenii. Vor fi analizate diferite perspective, opinii ale experților și date relevante care vor permite cititorului să înțeleagă în mod cuprinzător Mănăstirea Cernica. În plus, vor fi prezentate studii de caz și exemple concrete care vor ilustra importanța și impactul Mănăstirea Cernica în societatea actuală. Prin acest articol, căutăm să oferim o perspectivă informată și îmbogățitoare asupra Mănăstirea Cernica, care invită la reflecție și dezbatere.

Mănăstirea Cernica

Mănăstirea Cernica văzută dinspre insula de pe lac pe care se află cimitirul
Informații generale
Confesiunecreștin-ortodoxă
HramSf. Ierarh Calinic (11 apr.), Sf. M.Mc. Gheorghe (23 apr.), Sf. Cuvios Stareț Gheorghe (3 dec.) și Sf. Ierarh Nicolae (6 dec.)
Tipobște de călugări
Țara România
Localitateorașul Pantelimon, județul Ilfov, șoseaua Cernica nr.16
județIlfov
Date despre construcție
Stil arhitectonicneoclasicism  Modificați la Wikidata
CtitorCernica Știrbei, Mare Vornic al lui Mihai Viteazul
Locuitori35
Istoric
Data începerii  Modificați la Wikidata
Sfințire1608
Localizare
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mănăstirea Cernica este o mănăstire din România situată în orașul Pantelimon, județul Ilfov, în apropiere de limita cu comuna Cernica, Ilfov. Mănăstirea Cernica, în ansamblul ei, este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare cod LMI IF-II-a-B-15300.[1]

Descriere

A fost ridicată în anul 1608 în timpul domniei lui Radu Șerban și a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna. Complexul monahal de la Cernica a reprezentat o adevărată școală de educație monastică. În cadrul mănăstirii s-au construit trei biserici și trei paraclise.

Biserica Mare, cu hramul Sf. Nicolae, a fost avariată la cutremurul din 1802 și reparată în anii 1809-1815 de arhimandritul Timotei. O reparație capitală s-a făcut în anul 1925, după ce în urma unui cutremur în anul 1838 o turlă s-a dărâmat, iar în 1923 a avut loc un incendiu.

Biserica cu hramul Sf. Gheorghe a fost construită în secolul al XVIII-lea de Dan Brașoveanu. În anii 1962-1964 a fost refăcută complet, iar după stricăciunile cutremurului din 4 martie 1977 a fost reconsolidată.

În 1804, în cimitirul mănăstirii, arhimandritul Gheorghe a construit bisericuța Sf. Lazăr.

Cele trei paraclise ale mănăstirii sunt „Adormirea Maicii Domnului”, construit în 1790, „Sf. Ioan”, construit în 1842, și „Intrarea în biserică”.

În anii 1900-1904 a fost călugăr în mănăstirea Cernica poetul Tudor Arghezi. În cimitirul mănăstirii Cernica se află mormintele a multor personalități românești, între care pictorul Ion Țuculescu, mitropolitul Nifon, teologul Dumitru Stăniloae, scriitorul Gala Galaction, orientalistul Athanase Negoiță, sociologul Ernest Bernea, pianistul Johnny Răducanu, cântărețul Zavaidoc, actrița Stela Popescu, regizorul Geo Saizescu, traducătorul Stelian Gruia, academicianul Emilian Popescu, realizatoarea Marioara Murărescu, politicianul Pantelimon Halippa, arhimandritul Irineu Dogaru.

Galerie imagini

  • Picturi murale realizate de Sava Henția la Mănăstirea Cernica (1900)
  • Ioanichie Stratonichios
    Ioanichie Stratonichios
  • Ctitorii de la Cernica
    Ctitorii de la Cernica
  • Calinic de la Cernica
    Calinic de la Cernica

Note

  1. ^ Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 10 octombrie 2012

Bibliografie

  • Istoria sfintelor mănăstiri Cernica și Căldărușani (diortosită și transliterată, Calinic Argatu, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1988)
  • Istoria mânăstirii Cernica, de Athanasie Mironescu, Tipografia Sfintei Mânăstiri Cernica, 1930

Vezi și

Legături externe