Makljenovac

În lumea de astăzi, Makljenovac este un subiect care a căpătat o mare relevanță și a captat atenția unui public larg. Odată cu creșterea importanței lui Makljenovac în societatea noastră, a devenit esențial să înțelegem implicațiile și impactul acestuia în diferite domenii. De la nivel personal la cel politic, Makljenovac a generat dezbateri intense și a generat schimbări importante. În acest articol, vom explora în detaliu semnificația și implicațiile lui Makljenovac, analizând evoluția sa în timp și influența sa asupra diferitelor sfere ale vieții moderne.

Makljenovac
—  așezare umană  —
Makljenovac se află în Bosnia
Makljenovac
Makljenovac
Makljenovac (Bosnia)
Poziția geografică
Coordonate: 44°42′26″N 18°03′50″E ({{PAGENAME}}) / 44.7071181°N 18.063924°E
Țară Bosnia și Herțegovina
Diviziune administrativă de rangul întâi​ Republika Srpska
Oraș Doboj
Altitudine[1]197 m.d.m.
Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Makljenovac este un sat din comuna Doboj, din entitatea Republica Srpska, statul modern Bosnia și Herțegovina.[2]

În așezarea Makljenovac există mai multe situri arheologice din diferite perioade istorice: preistorie (siturile Crkvina și Londža), romană (siturile Crkvina și Gradina) și Evul Mediu (situl Crkvina). Tabăra romană și așezarea civilă din Makljenovac, comuna Doboj, au fost desemnate ca monumente naționale ale Bosniei și Herțegovinei.[3][4]

Istorie

Comuna Doboj a fost locuită continuu încă din epoca neoliticului. Fragmente de ceramică și artă decorativă au fost găsite în mai multe localități, cel mai cunoscut sit este cel de la Makljenovac, la sud de oraș, la confluența râurilor Usora și Bosna.

Tribul iliric Desitijati s-a stabilit în această regiune încă din secolul al XII-lea î.Hr. Tribul a fost unul dintre cele mai mari și mai importante triburi ilirice care au locuit pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei moderne, împărțind granițele lor nordice cu Breucii, un alt trib important. Desitijatii și Breucii au început Marea Revoltă Ilirică (6-9 d.Hr.), o răscoală răspândită cunoscută sub numele de Bellum Batonianum în sursele romane. După ce sângeroasa răscoală a fost înfrântă, legiuni romane s-au instalat în zonă și au construit marea tabără militară (Castrum) și așezare civilă (Canabea) de la Makljenovac. Aceste structuri au fost construite cel mai probabil în perioada timpurie a dinastiei Flaviilor, în timpul guvernării împăratului Vespasian.

Date demografice

Populația localității în 1991 era de 2.164 de locuitori, pentru ca în 2013 populația să scadă la 1.165, conform recensământului final din 2013 realizat de Institutul de Statistică al Republicii Srpska.[5]

Referințe

  1. ^ GeoNames, accesat în  
  2. ^ Official results from the book: Ethnic composition of Bosnia-Herzegovina population, by municipalities and settlements, 1991. census, Zavod za statistiku Bosne i Hercegovine - Bilten no.234, Sarajevo 1991.
  3. ^ Comisia pentru conservarea monumentelor naționale, kons.gov.ba
  4. ^ Borivoj, Covic, editor (i), Lexicon arheologic al BiH , volumul 1, Sarajevo: 1988, 30
  5. ^ Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013" , ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba