În lumea de astăzi, Mansholter Holz, Schippstroht a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice, a influenței sale în domeniul profesional sau a legăturii cu problemele actuale, Mansholter Holz, Schippstroht a captat atenția și curiozitatea multora. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferite aspecte ale Mansholter Holz, Schippstroht, de la originea și istoria sa până la relevanța sa în lumea modernă. Fără îndoială, Mansholter Holz, Schippstroht este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent, iar importanța sa este evidentă în diverse contexte.
Mansholter Holz, Schippstroht | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Coordonate | 53°13′22″N 8°06′38″E / 53.222684°N 8.110484°E |
Suprafață | 289,63 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE2714331 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Mansholter Holz, Schippstroht este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 289,63 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Mansholter Holz, Schippstroht este situat la coordonatele 53°13′26″N 8°07′35″E / 53.2239°N 8.1264°E.
Situl Mansholter Holz, Schippstroht a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 2000 pentru a proteja un număr necunoscut de specii din flora spontană și fauna sălbatică aflate în arealul zonei. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în iulie 2012[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea atlantică, aria protejată conține 5 habitate naturale: Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur pe câmpii nisipoase, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[3]
La baza desemnării sitului se află un număr nedeclarat de specii protejate.[2]
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 2 specii de plante.[2]