Marea Panonică

În lumea de astăzi, Marea Panonică este un subiect care devine din ce în ce mai relevant. Fie în sfera personală, profesională sau socială, Marea Panonică este prezentă într-un fel sau altul în viața de zi cu zi a oamenilor. Pe măsură ce tehnologia avansează și societatea evoluează, Marea Panonică devine un punct de interes pentru a înțelege mai bine lumea din jurul nostru. În acest articol vom explora diferite aspecte legate de Marea Panonică, analizând impactul acestuia în diverse domenii și oferind o perspectivă mai largă asupra acestui subiect atât de recurent astăzi.

Mărimea aproximativă a Mării Panonice în timpul Epocii Miocenului. Granițele și așezările actuale sunt suprapuse pentru referință.
Harta detaliată a Mării Panonice în timpul Epocii Miocenului.
Harta detaliată a părții de sud-est a Mării Panonice în timpul Epocii Miocenului.

Marea Panonică a fost o mare antică interioară, unde se află în prezent Bazinul Panonic din Europa Centrală. Marea Panonică a existat în perioadele Miocenului și Pliocenului, în aceea perioadă s-au depus sedimente marine la 3–4 kilometri (1,9–2,5 mi) adâncime în Bazinul Panonic.

Istorie

Marea Panonică, în cea mai mare parte a istoriei sale, a făcut parte din Marea Sarmatică. O ascensiune în Miocen a Munților Carpați a izolat marea de restul mării Sarmatice (acum aproximativ 10 milioane de ani).

În prima fază istorică, Marea Panonică a avut o legătură occidentală cu Marea Mediterană prin teritoriile Mării Ligurice moderne, Bavaria și Bazinul Vienei. Prin Strâmtoarea Đerdap (Porțile de Fier), Marea Panonică a fost legată de Marea Sarmatică în Bazinul Dacico-Pontic. Marea Panonică a fost, de asemenea, atașată de Marea Egee, prin Valea Preševo modernă.

Datorită istoriei sale diverse, salinitatea mării s-a schimbat adesea. Scăderea salinității a dus la o faună endemică.

Marea Panonică a existat aproximativ 9 milioane de ani. În cele din urmă, marea și-a pierdut legătura cu Marea Sarmatică și a devenit un lac permanent (Lacul Panonic). Ultima sa rămășiță, lacul slavon, s-a uscat în epoca pleistocenului. Resturile fostelor insule din Marea Panonică sunt munții moderni ai insulei Panonice (Mecsek, Papuk, Psunj, Krndija, Dilj, Fruška Gora, Povlen și Munții Vršac).

Referințe

  • Marea Panonică de prof. univ. Mircea Paucă, în Natura: Seria biologie, Volumul 16, pagina 303, 1964
  • Dragan Rodić, Geografija za I ili III razred srednje škole, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, Beograd, 1995.
  • Dr. Dušan J. Popović, Srbi u Vojvodini, knjiga 1, Novi Sad, 1990.
  • Dr. Aleksa Ivić, Istorija Srba u Vojvodini, Novi Sad, 1929.
  • Predrag Medović, Praistorija na tlu Vojvodine, Novi Sad, 2001.

Legături externe