În lumea de astăzi, Maria Vicol a devenit un subiect relevant și de interes pentru o gamă largă de oameni. Fie că vorbim despre Maria Vicol în contextul sănătății, educației, tehnologiei, politicii sau orice alt domeniu, influența și relevanța sa sunt de netăgăduit. În acest articol, vom explora în detaliu și în profunzime tot ceea ce are legătură cu Maria Vicol, de la istoria și evoluția sa până la implicațiile sale actuale și viitoare. Printr-o analiză exhaustivă, ne propunem să facem lumină asupra acestui subiect și să oferim o viziune clară și obiectivă care să permită cititorului să înțeleagă și să aprecieze importanța lui Maria Vicol. Indiferent care este perspectiva dvs. sau nivelul de cunoștințe asupra subiectului, acest articol vă va oferi o înțelegere mai completă și mai îmbogățitoare a Maria Vicol.
Maria Vicol | ||||||||||||||||||||||||||||
![]() La Jocurile Olimpice de vară din 1960 | ||||||||||||||||||||||||||||
Informații personale | ||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Născut(ă) | 17 octombrie 1935 București, România | |||||||||||||||||||||||||||
Decedat(ă) | (79 de ani) [1] | |||||||||||||||||||||||||||
Înălțime | 1,65 m | |||||||||||||||||||||||||||
Greutate | 57 kg | |||||||||||||||||||||||||||
Armă | floretă | |||||||||||||||||||||||||||
Mână | dreptace | |||||||||||||||||||||||||||
Palmares de medalii
| ||||||||||||||||||||||||||||
Modifică text ![]() |
Maria Vicol (nume de fată Taitiș, n. , București, România – d. , Sydney, Noul Wales de Sud, Australia) a fost o scrimeră română specializată pe floretă. A fost dublu laureată cu bronz la Roma 1960 și Mexico 1968 și campioană mondială pe echipe în 1969.
Vicol a început scrima la CS Progresul cu antrenorul Angelo Pellegrini.[2] În aprilie 1956 a fost laureată cu argintul la Campionatul Mondial pentru Juniori de la Luxembourg, aducând României prima medalie la o mare competiție de scrimă.
A câștigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1960 de la Roma.[3] A făcut parte din aceeași generație ca și Olga Szabo, Ana Pascu, Ecaterina Stahl-Iencic, Ileana Jenei și Suzana Ardeleanu. Cu acestea a câștigat multe medalii mondiale: bronz la Torino în 1961, argint la Paris în 1965 și la Ankara în 1970, și aur la Havana în 1969.[2] A și cucerit medalia de bronz la echipe la Jocurile Olimpice de vară din 1968 de la Mexico.[3]
Din anul 1968 a fost antrenor de scrimă la CS Cutezătorii, apoi la CSS1 București, unde a descoperit-o pe viitoarea campioană olimpică Laura Badea.[2] A fost și arbitru internațional la floretă.
A fost căsătorită cu rugbistul Florin Vicol.[2]