Mariana Codruț

Astăzi, Mariana Codruț este un subiect care a căpătat o mare relevanță în diverse domenii ale societății. De la apariția sa, Mariana Codruț a atras atenția multor oameni datorită importanței sale astăzi. De-a lungul timpului, Mariana Codruț a fost subiect de dezbatere, cercetare și analiză, ceea ce a generat un interes din ce în ce mai mare pentru studiul său. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Mariana Codruț, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect atât de relevant astăzi. De la origini și până la implicațiile sale actuale, vom analiza toate aspectele relevante pentru a înțelege importanța Mariana Codruț în societatea actuală.

Mariana Codruț
Date personale
Născută (68 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoetă
scriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Mariana Codruț

Mariana Codruț (n. 1956, Prisăcani, Iași) este o poetă, prozatoare, publicistă și traducătoare contemporană. Absolventă a Facultății de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1977-1981), Mariana Codruț a fost corector, profesor de limba și literaura română în satul Comarna, județul Iași în perioada 1981-1984 și secretar literar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” în perioada 1984-1990 și redactor la revistele Convorbiri literare și Sud-Est (1990). În prezent, este redactor la Editura Universității „Cuza”. A debutat în Cronica în 1976 și editorial a debutat în 1982 cu volumul de versuri Măceșul din magazia de lemne.[1] Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1990 și a Asociației Scriitorilor din Sibiu din 2009.

Prezentare

Trăiește în Iași, unde susține în Ziarul de Iași o rubrică (intermitentă) de opinii, iar în revista Contrafort, din Chișinău, rubrica „Jurnalul unei țestoase”.

Volume publicate

Poezie

  • 1982 - Măceșul din magazia de lemne, Editura Junimea,
  • 1986 - Schiță de autoportret, Editura Junimea,
  • 1989 - Tabieturile nopții de vară, Editura Cartea Românească,
  • 1994 - Existență acută, Cartea Românească,
  • 2000 - Blanc, Editura Vinea,
  • 2007- Ultima patrie, Editura Paralela 45 – nominalizat la premiul Uniunii Scriitorilor din România.[2]
  • 2011 - Areal, Editura Paralela 45, 201 – Premiul „Antologia anului” al revistei Tiuk.
  • 2021 - „Zonă complice. Poeme alese de Bogdan Crețu”, de Mariana Codruț, în „Cartier de colecție nr. 33”.

Proză

  • Casa cu storuri galbene (roman, Editura Polirom, 1997) – nominalizat la premiul U.S.R. și premiul ASPRO; premiat de U.S.R., filiala Iași.
  • Ul Baboi și alte povestiri (Polirom, 2004).
  • Nudul Dianei (roman, Polirom, 2007) – nominalizat la premiul Ziarului de Iași.

Publicistică

  • Românul imparțial (Dacia XXI, Cluj, 2011) – premiat de U.S.R., filiala Sibiu.

Volume colective

  • Cartea roz a comunismului (Versus, 2004, coordonator Gabriel H. Decuble),
  • Divanul scriitoarei (Limes, Cluj, 2010, coordonator Mihaela Ursa),
  • Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism (Polirom, 2008, coordonator Dan Lungu, Radu Pavel Gheo); tradus în limba italiană: Compagne di viaggio (Sandro Teti editore, Roma, 2011, traducere de Mauro Barindi, Anita Nastacia Bernacchia, Maria Luisa Lombardo'
  • Einladung nach Rumä­nien: Klassische und moderne Erzählungen, Noack & Block, 2016, coord. Elsa Lüder,
  • 111 cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română, Nemira, 2017,
  • Un secol de poezie română scrisă de femei, vol. II, antologie de Alina Purcaru și Paula Erizanu, Cartier, 2020,
  • Le blues roumain, anthologie et traductions de Radu Bata, Editions Unicité, 2020, 2021, Franța.[3]

Traduceri

Premii și distincții

  • 1997 - Premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Iași, pentru romanul Casa cu storuri galbene[1]
  • 2020 - Premiul Spiegelungen pentru proză scurtă la concursul „Microlite: dincolo de Celan”, organizat de Institut für deutsche Kul­tur und Geschichte Südosteuropas al Universității Ludwig­ Maximi­lian din München.[3]
  • 2020 - Premiul „Cartea de poezie a anului”, acordat de Asociația Română a Creatorilor Culturali și Artiștilor.

Note

  1. ^ a b Sasu, Aurel (). Dicționarul biografic al literaturii române. 1: A-L. Pitești: Paralela 45. pp. 364–365. 
  2. ^ Ghetoul galben, 25 aprilie 2008, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 31 martie 2013
  3. ^ a b „Cartea zilei: „Zonă complice", de Mariana Codruț, Editura Cartier – O mie de semne” (în engleză). . Accesat în . 

Legături externe

Interviuri: