Masacrul de la Humera

În lumea de astăzi, Masacrul de la Humera a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. De la impactul său asupra societății și până la relevanța sa în domeniul științific, Masacrul de la Humera este un fenomen care nu lasă pe nimeni indiferent. De-a lungul istoriei, Masacrul de la Humera a fost subiectul a numeroase dezbateri și a generat tot felul de opinii și teorii. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Masacrul de la Humera, analizând implicațiile și influența acesteia asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi.

Masacrul de la Humera a fost un eveniment etnic de crimă în masă desfășurat la începutul lunii noiembrie 2020 în orașul Humera din regiunea Tigrai din nordul Etiopiei, lângă granița sudaneză. Masacrul a avut loc în timpul unui conflict armat între guvernul regional al Frontului de Eliberare a Poporului Tigrin (FEPT) și guvernul federal al Etiopiei. Refugiații au atribuit masacrul milițiilor amarane, inclusiv Fano,[1][2] și Forței Naționale de Apărare a Etiopiei (FNAE).[3]

Note

  1. ^ Brown, Will (). „After the bombs they attacked with knives, claim Ethiopians fleeing peace prize winner's war”. The Daily Telegraph. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  2. ^ Latif Dahir, Abdi (). „Fleeing Ethiopians Tell of Ethnic Massacres in Tigray War”. The New York Times. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  3. ^ Akinwotu, Emmanuel (). „'I saw people dying on the road': Tigray's traumatised war refugees”. The Guardian. Arhivat din originalul de la . Accesat în .