Meletie Lefter

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Meletie Lefter, un subiect care a captat atenția multor oameni de-a lungul anilor. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale astăzi sau pur și simplu datorită istoriei și evoluției sale, Meletie Lefter reprezintă un punct de interes pentru diverse sectoare ale populației. De-a lungul acestor pagini, vom analiza diferite aspecte legate de Meletie Lefter, de la impactul său asupra economiei până la implicațiile sale culturale. În plus, vom explora influența acesteia asupra lumii moderne și modul în care ne-a modelat percepția despre Meletie Lefter de-a lungul timpului. Pregătește-te să te cufunzi într-o lume a descoperirii și învățării!

Meletie
Date personale
Născut1777 Modificați la Wikidata
Suceava, Monarhia Habsburgică Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani) Modificați la Wikidata
Iași, Moldova Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
SediulIași
TitlulMitropolit al Moldovei
Perioada1844 1848
PredecesorVeniamin Costache
SuccesorSofronie Miclescu
Cariera religioasă
Hirotonire episcopală1803
Titluri precedenteEpiscop de Huși, Episcop de Roman
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Meletie Lefter (n. 1777, Suceava, Monarhia Habsburgică – d. , Iași, Moldova) a fost un cleric ortodox român, care a îndeplinit funcțiile de episcop al Hușilor (1803–1826), episcop al Romanului (1826–1844) și mitropolit al Moldovei (1844–1848).

Biografie

Venit din Suceava, a depus în 1795 jurămintele monahale într-una dintre mănăstirile din Iași. În 1803 a fost hirotonit episcop al Hușilor. Pe acest scaun a rămas douăzeci și trei de ani, până în 1826, când a fost numit episcop al Romanului.[1]

Piatra de mormânt a mitropolitului Meletie

La doi ani de la plecarea forțată a lui Veniamin Costache din funcția de mitropolit al Moldovei, a fost ales succesorul său. Meletie a plătit pentru alegeri, în plus, candidatura sa i s-a părut mai potrivită domnului Mihail Sturdza. Episcopul Meletie al Romanului era mai în vârstă decât adversarul său, episcopul Sofronie al Hușilor. În perioada electorală, clerul rus a călătorit prin Moldova, încercând să obțină sprijinul clerului local pentru ideea de a alătura Mitropolia din Moldova la Biserica Ortodoxă Rusă. Cu toate acestea, acest concept nu a câștigat niciodată popularitate.[2] În perioada mandatului lui Meletie, Mihail Sturdza și vărul său Alecu, ministrul cultelor, s-au amestecat constant în treburile interne ale Bisericii Ortodoxe.[2]

În 1848, Meletie a susținut evenimentele din Primăvara Popoarelor. Împreună cu alți clerici, el a semnat un memorandum prin care se exprima aprobarea revoluției, dar răspunsul la acesta a fost minim. În același an, mitropolitul a murit în timpul unei epidemii de holeră.[3] A fost înmormântat lângă Catedrala „Sf. Gheorghe” din Iași.

Note

  1. ^ „Melentie Lefter - Dictionarul Teologilor Romani”, biserica.org, arhivat din original la , accesat în  
  2. ^ a b L. Leustean, Orthodox..., p. 110.
  3. ^ L. Leuștean, Orthodox..., p. 110.

Bibliografie

  • Niță-Danielescu, Daniel. „Activitatea episcopului Hușilor, Meletie Lefter, în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812” // Analele Științifice ale Universității „Al.I. Cuza” Iași, (serie nouă), vol. VIII, Teologie, 2003. - № 8 - pp. 287-298.
  • L. Leuștean, Orthodox Christianism and Nationalism in Nineteenth-Century Southeastern Europe, Oxford University Press, Oxford 2014, ISBN: 978-0-8232-5606-8.