Metresă

În lumea de astăzi, Metresă a câștigat o relevanță semnificativă în diferite domenii. Influența sa s-a extins la societate, politică, cultură și economie, generând un impact care nu poate fi ignorat. Fie la nivel personal, fie la nivel global, Metresă a trezit un interes deosebit și a motivat dezbateri și cercetări importante. În acest articol, ne vom adânci în universul fascinant al lui Metresă, explorând numeroasele sale fațete și importanța sa în contextul actual. Printr-o analiză detaliată, căutăm să înțelegem mai bine modul în care Metresă a marcat un înainte și un după în diferite aspecte ale vieții contemporane.

Madame de Pompadour

Metresă (latină „matrona” - femeie; franceză maîtresse) este un termen care se folosea pentru amantele unor prinți, regi, sau duci care apăreau în mod deschis în societate.[1]

Istorie

Deoarece cele mai multe căsătorii aveau loc din motive politice sau financiare, metresele erau și concubine, împărțind patul conjugal cu soția legitimă și fiind acceptate în parte de societatea nobililor. Metresele aveau frecvent și o influență destul de însemnată în politică, ca de exemplu Madame de Pompadour, metresa lui Ludovic al XV-lea.

Sinonime

Un sinonim mai larg pentru cuvântul „metresă” este „curtezană”, din franceză courtisane; acesta este împrumutat din italiană cortigiana [2], forma feminină a cuvântului din italiană cortigiano, „curtean”. Prin secolul al XVI-lea, cuvântul francez courtisane a primit un sens peiorativ.[3] La rândul său, cuvântul din italiană cortigiano este un derivat al cuvântului din italiană corte „curte”, care provine din latină cohors, la genitiv cohortis, iar la acuzativ, cohortem.[4]

Un alt sinonim este „concubină”, care este un împrumut din franceză „concubine”. Acesta, la rândul său, provine din latină „concubina”, (la genitiv singular: concubinae), „concubină”, „amantă”.[5]

Etimologie

Termenul românesc metresă este împrumutat din limba franceză: maîtresse.[6] Pe la sfârșitul secolului al XII-lea, este atestată forma maistresse, feminin al substantivului maistre. Prin anul 1080 este atestată forma de masculin maiestre [7] care, la rândul său provine din cuvântul latinesc magister [3], la feminin magistra.

Lista metreselor renumite

Metresele puteau fi întâlnite la curțile regale sau princiare, dar și în înalta societate fără acces la curte. Mai jos este redată o listă a metreselor, adică a acelor curtezane asociate în mod direct și nelegitim cu un rege, o regină, sau alți reprezentanți ale unor case suverane.

   ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓


A

  • Agathokleia (concubina lui Ptolemaios’ IV.)
  • Lucreția d’Alagno
  • Salome Alt
  • Katharina von Altenbockum
  • Anaïs de Brienne
  • Diane d’Andouins
  • Tullia d’Aragona
  • Maria Wilhelmina von Auersperg

B

C

D

  • Moll Davis
  • Gladys Marie Deacon
  • Marie Luise von Degenfeld
  • Blanche Zélia Joséphine Delacroix
  • Marion Delorme
  • Eleonore Denuelle
  • Gaby Deslys
  • Christine Deviers-Joncour
  • Jane Digby
  • Katharina Dolgoruki
  • Margaret Drummond
  • Filippa Duci
  • Freda Dudley Ward
  • Agnes Dunbar
  • Éléonore Duplay

E

  • Grace Elliott
  • Margaret Erskine
  • Charlotte des Essarts
  • Lucie-Madeleine d’Estaing
  • Gabrielle d’Estrées
  • Eudokia Ingerina

F

  • Sarah Fairbrother
  • Pauline Fairfax-Potter, Baroneasă de Rothschild
  • Giulia Farnese
  • Maria Fitzherbert
  • Françoise de Foix
  • Veronica Franco
  • Thelma Furness, Vicontesă Furness

G

H

  • Emma Hamilton
  • Katarina Hansdotter
  • Marie de Hautefort
  • Marguerite-Catherine Haynault
  • Emilie Sofia Högquist
  • Franziska von Hohenheim
  • Henrietta Howard

I

  • Esther Imbert
  • Ise (poetă)

J

K

L

M

N

O

P

R

  • Rahel la Fermosa
  • Alexei Grigorievici Razumovski
  • Félizé Regnard
  • Emilie von Reichenbach-Lessonitz
  • Renée de Rieux, „demoiselle” de Châteauneuf
  • Rosa Dorothea Ritter
  • Anne de Rohan-Chabot
  • Anne Couppier de Romans
  • Rosamund Clifford

S

T

  • Eleonore Talbot
  • Zoé Talon
  • Hedvig Taube
  • Contesa de Thoury
  • Louise-Jeanne Tiercelin de La Colleterie
  • Jeanne de Tignonville
  • Marie Touchet
  • Eva von Trott
  • Ecaterina Gavrilovna Cislova

V

W

  • Waldrada
  • Amalie Sophie von Wallmoden
  • Lucy Walter
  • Maria Walewska
  • Marie-Thérèse Walter
  • Catherine Walters
  • Margarete Weisskirchner
  • Henrietta Maria Wentworth, Baroneasă Wentworth
  • Agneta Willeken

Z

  • Maria Zambaco

Note

  1. ^ Bărbații care au acceptat roluri similare pe lângă regine și, foarte rar, pe lângă regi, sunt în general cunoscuți sub numele de amanți.
  2. ^ „Curtezană”, „prostituată”
  3. ^ a b Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique de la langue française par...
  4. ^ De remarcat faptul că în limba italiană, cuvântul corte și în limba română, cuvântul curte provin din forma de acuzativ singular, cohortem.
  5. ^ Dicționar latin - romîn (1962)
  6. ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
  7. ^ Cuvântul maiestre este atestat în Chanson de Roland.
  8. ^ Contesa de Salisbury, metresa regelui Eduard al III-lea, cel care a instituit Ordinul Jartierei.

Bibliografie

  • Dicționar latin - romîn (1962), Redactor responsabil: Rodica Ocheșanu, redactori: Liliana Macarie, Sorin Stati, N. Ștefănescu, Editura Științifică, București
  • G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura științifică și enciclopedică, București, 1983
  • fr Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique de la langue française par..., Librairie Larousse, Paris, 1977
  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București – Chișinău, 2007
  • fr Paul Robert, Le Petit Robert 1 par..., Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, rédaction dirigée par A. Rey et J. Rey-Debove, Le Robert, Paris, 1992.
  • Dicționar italian-romîn, Redactor responsabil și coordonator: Nina Façon, Editura Științifică, București, 1963.

Legături externe