Tema lui Mezőkövesd este una care a captat atenția și interesul oamenilor din întreaga lume. De la originea sa istorică până la relevanța sa astăzi, Mezőkövesd a fost subiect de dezbatere, analiză și studiu de către experți în domeniu. Diverse aspecte legate de Mezőkövesd, precum impactul său asupra societății, influența sa asupra culturii populare și rolul său în dezvoltarea tehnologiei, au făcut obiectul unor cercetări și reflecție ample. Acest articol încearcă să abordeze și să aprofundeze în importanța și relevanța lui Mezőkövesd, oferind o analiză detaliată și completă care permite cititorilor să înțeleagă pe deplin acest subiect fascinant.
Mezőkövesd | |||
— Oraș — | |||
![]() | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 47°48′24″N 20°33′53″E / 47.806666666667°N 20.564722222222°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Județ | Borsod-Abaúj-Zemplén | ||
District | Mezőkövesd | ||
Guvernare | |||
- Primar | Zoltán Fekete[3][4][5] (Fidesz–KDNP, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 100,49 km² | ||
Populație (2011)[1] | |||
- Total | 16.778 locuitori | ||
Fus orar | CET (+1) | ||
- Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
Cod poștal | 3400 | ||
Prefix telefonic | 49 | ||
Localități înfrățite | |||
- Żory | Polonia | ||
- Rüdesheim am Rhein | Germania | ||
- Bad Salzungen | Germania | ||
Prezență online | |||
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |||
Modifică date / text ![]() |
Mezőkövesd este un oraș în districtul Mezőkövesd, județul Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de 16.778 de locuitori (2011).
Componența etnică a orașului Mezőkövesd
Maghiari (94,15%)
Romi (4,38%)
Necunoscut (0,61%)
Alții (0,85%)
Componența confesională a orașului Mezőkövesd
Romano-catolici (55,05%)
Fără religie (7,09%)
Reformați (5,17%)
Necunoscută (31,42%)
Alte religii (2,74%)
Conform recensământului din 2011, orașul Mezőkövesd avea 16.778 de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (94,15%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (4,38%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a 0,61% din locuitori.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (55,05%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (7,09%) și reformați (5,17%). Pentru 31,42% din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.[7]