Microscop electronic de transmisie
În acest articol, vom aborda subiectul Microscop electronic de transmisie din diferite perspective, cu scopul de a oferi o viziune completă și detaliată asupra acestei chestiuni. Îi vom explora originile, evoluția în timp, relevanța ei astăzi și posibilele implicații pentru viitor. Vom aprofunda în impactul său în diverse domenii, de la știință la cultura populară, inclusiv politică și economie. În plus, vom analiza opiniile experților și experiențele oamenilor legate de Microscop electronic de transmisie, pentru a pune în lumină numeroasele sale fațete și aspectele mai puțin cunoscute. În cele din urmă, acest articol va fi un ghid complet pentru cei interesați să înțeleagă în detaliu Microscop electronic de transmisie și toate implicațiile sale.
Microscopul electronic de transmisie (TEM, din engleză transmission electron microscope) este un tip de microscop electronic în care imaginea unei probe este produsă ca urmare a transmiterii unui fascicul de electroni prin probă. De cele mai multe ori, proba este o secțiune ultrafină, cu grosime mai mică de 100 nm sau o suspensie plasată pe un grilaj de dimensiune mică. Imaginea se formează ca urmare a interacțiunii dintre electroni și probă, pe măsură de fasciculul trece prin probă. Imaginea este mărită și focalizată pe un ecran fluorescent, pe un film fotografic sau pe un senzor, precum un scintilator.[1]
Primul TEM a fost propus de Max Knoll și Ernst Ruska în anul 1931, iar primul microscop de acest fel cu o rezoluție mai mare decât a celui optic a fost dezvoltat în 1933. Primul TEM disponibil comercial a fost lansat în 1939. În 1986, Ruska a primit Premiul Nobel pentru Fizică pentru dezvoltarea tehnicii de microscopie electronică de transmisie.[2]
Note
- ^ „The Transmission Electron Microscope”, Cheadle Center for Biodiversity and Ecological Restoration, arhivat din original la , accesat în
- ^ „The Nobel Prize in Physics 1986, Perspectives – Life through a Lens”. nobelprize.org.
