Importanța lui Mihai Retegan în societatea noastră este incontestabilă. Fie ca element cheie in dezvoltarea personala, in istoria umanitatii, fie in influenta asupra culturii contemporane, Mihai Retegan a marcat un inainte si dupa in diverse domenii. Relevanța sa a fost consolidată de-a lungul timpului, făcându-l un subiect de studiu și dezbatere constant. În acest articol vom explora numeroasele fațete ale Mihai Retegan, analizând impactul său în diferite contexte și evoluția sa de-a lungul istoriei.
Mihai Retegan | |
![]() Istoricul Mihai Retegan | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() București, România ![]() |
Decedat | (71 de ani) ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | istoric, profesor |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Activitate | |
Educație | Facultatea de Istorie din București |
Modifică date / text ![]() |
Mihai Retegan (n. , București, România – d. ) a fost un profesor universitar la catedra de Istorie a Universității din București, specializat în istoria românilor după Primul Război Mondial, până la prăbușirea comunismului.[2]
În 1970 a fost admis la Facultatea de Istorie din București, pe care a absolvit-o în 1974. Studiile doctorale le-a încheiat în 1993, prin acordarea titlului de Doctor în istorie.[3]
În 1974 și-a început activitatea ca cercetător științific la „Institutul de istorie militară”, instituție ce a purtat diverse denumiri de-a lungul timpului. A încheiat această activitate în 1995, când a fost numit profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București.[3]
Secretar general al „Forumului European pentru Istorie și Cultură”, din București, cu filială la Chișinău.[3]