Subiectul Mihail Töpler este unul care a stârnit mult interes și dezbatere în ultima vreme. De la apariția sa, Mihail Töpler a captat atenția experților și a fanilor deopotrivă, generând o gamă largă de opinii și perspective. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale Mihail Töpler, analizând impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale societății și culturii. De-a lungul acestor pagini, vom aprofunda în rădăcinile istorice ale Mihail Töpler, vom examina evoluția sa de-a lungul timpului și vom evalua relevanța sa în lumea de astăzi. În plus, vom examina implicațiile viitoare ale Mihail Töpler și vom discuta posibile scenarii care s-ar putea dezvolta în jurul acestui subiect.
Mihail Töpler | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1780 ![]() |
Decedat | 1820 (40 de ani) ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | pictor ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Mihail Töpler (n.Töplitz, Boemia, circa 1780 — d. 1820)[1][2] a fost un pictor român. El a pictat portrete ale boierilor și boieroaicelor de la începutul secolului al XIX-lea.
Mihail Töpler a venit în Țara Românească pe vremea lui Alexandru Moruzi, pe la 1800 și a stat până la sfârșitul domniei lui Ioan Caragea.[2]
Artistul vizual a pictat portretul vornicului Mihail Manu și al Smarandei Manu. A pictat-o, de asemenea, pe Safta Ipsilanti, soția domnului Constantin Ipsilanti[3]. Picturile sale au fost oferite la cerere de mai multe ori, cea mai vândută este aceea a vornicesei Smaranda Manu[1].