Mina Karadžić

În acest articol ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Mina Karadžić, explorând originile, evoluția și relevanța sa astăzi. De la primele mențiuni până la impactul său asupra societății moderne, Mina Karadžić a captat atenția și interesul multor oameni de-a lungul anilor. Printr-o analiză detaliată și exhaustivă, vom examina diferite aspecte legate de Mina Karadžić, inclusiv importanța sa istorică, influența sa asupra culturii populare și rolul său în viața de zi cu zi. Cu o privire critică și perspicace, vom descoperi cum Mina Karadžić și-a lăsat o amprentă de durată în diverse domenii, rămânând un subiect de interes și discuție astăzi. Pregătește-te să pornești într-o călătorie de descoperire și de învățare despre Mina Karadžić!

Mina Karadžić
Date personale
Nume la naștereWilhelmina Karadžić Modificați la Wikidata
Născută[1] Modificați la Wikidata
Landstraße⁠(d), Viena, Imperiul Austriac[1] Modificați la Wikidata
Decedată (65 de ani) Modificați la Wikidata
Viena, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiUremie Modificați la Wikidata
PărințiVuk Stefanović Karadžić
Ana Karadžić] Modificați la Wikidata
Frați și suroriDimitrije Karadžić​ Modificați la Wikidata
Căsătorită cuAleksa Vukomanović] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac
 Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Sârbă
catolicism[1] Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
pictoriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba sârbă[2]
limba germană Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Wilhelmina „Mina” Karadžić-Vukomanović (n. , Landstraße⁠(d), Viena, Imperiul Austriac – d. , Viena, Austro-Ungaria) a fost o pictoriță și scriitoare sârbă născută în Austria.[3]

Biografie

S-a născut la Viena, al șaptelea copil al lui Vuk Stefanović Karadžić și al vienezei Ana Maria Kraus. De la o vârstă fragedă a primit o educație elevată, începând cu citirea și scrierea în limba germană și continuând cu limbile franceză, italiană, sârbă și engleză.[4] A studiat artele vizuale cu pictorul austriac Friedrich Schilcher, precum și în diferite galerii din Viena, Veneția, Dresda și Berlin.[5]

La începutul anilor 1850, Karadžić a lucrat la traducerea unei colecții de poezii populare sârbe în limba germană. Colecția a fost finalizată și publicată în 1852 cu titlul Gusle, Serbische Nationallieder de Ludwig August von Frankl. În 1854 a publicat Volksmarchen der Serben, o traducere în germană a poveștilor populare sârbe și a proverbelor culese de tatăl ei, Vuk Stefanović Karadžić, cu introducerea scrisă de Jacob Grimm.[6]

În 1858 s-a căsătorit cu Aleksa Vukomanović în Catedrala Sf. Mihail din Belgrad. În 1859 s-a născut fiul lor, Janko Vukomanović, însă soțul ei bolnav a murit când copilul avea trei luni.[7] Karadžić a murit la vârsta de 65 de ani, la Viena.

Portretul fratelui Dimitrie
Tânără din Muntenegru

Opera

Pictura Minei Karadžić este împărțită în două perioade, prima sub influența clasicismului, iar a doua sub influența romantismului.[5] Printre cele mai cunoscute picturi ale ei se află:

  • Autoportret
  • Portretul fratelui Dimitrije
  • O bătrână cu șapcă albă
  • Marko Kraljevic cu buzdugan
  • Marko Kraljevic sa šestopercem
  • Tânăr negru
  • Tânără din Muntenegru
  • Erou grec
  • Bosniac cu sarough roșu
  • Portretul unei fete cu eșarfă roșie
  • Fata într-o rochie în carouri
  • Portretul unei femei
  • Un bătrân cu părul lung
  • Tânărul cu barbă

Note

  1. ^ a b c https://data.matricula-online.eu/de/oesterreich/wien/03-landstrasse-st-rochus/01-11/?pg=82, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ CONOR.SI​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Srđ. Dubrovnik. . Accesat în . 
  4. ^ „Vilhelmina Mina Karadžić Vukomanović | Knjiženstvo”. knjizenstvo.etf.bg.ac.rs. Accesat în . 
  5. ^ a b „Arte - Mina Vukomanović - Karadžić - Biografija”. www.arte.rs. Accesat în . 
  6. ^ „Мина Караџић Вукомановић (1828-1894) -селективна библиографија- | Књиженство”. www.knjizenstvo.rs. Accesat în . 
  7. ^ „Mina Karadžic, Istorijska čitanka (History Textbook by Ćuprija Public Library)”. Istorijska čitanka.