Mobbing
În lumea de astăzi, Mobbing a devenit un subiect de interes din ce în ce mai relevant. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Mobbing a dobândit o importanță fără precedent în societatea modernă. De la origini și până la impactul său astăzi, Mobbing a fost obiect de studiu, dezbatere și interes de către diverși actori sociali. În acest articol, vom explora relevanța și implicațiile lui Mobbing în diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi, de la influența sa asupra economiei până la impactul său asupra culturii și relațiilor interpersonale. Printr-o analiză detaliată, vom examina diferitele fațete ale Mobbing și rolul său în modelarea lumii de astăzi.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
_2006-10-10.JPG)
Mobbing (engleză to mob: „a ataca”) este exercitarea stresului psihic asupra cuiva la locul de activitate. Exemple de mobbing sunt: teroare psihică, șicanare repetată la locul de muncă, în școală, club sportiv, penitenciar, internet. Acțiuni tipice pentru mobbing sunt: atacuri la demnitatea persoanei prin violență verbală și fizică, insulte, sau fiind frecvent răspândite despre persoana șicanată, informații neadevărate cu scopul de o izola și chinui.
Istoric
In 1963 Konrad Lorenz descrie fenomenul de mobbing la iepuri și gâște, la apariția unei vulpi. Fenomenul este observat în 1969 și în cadrul societății umane de către medicul sudez Peter-Paul Heinemann.
Hărțuire
Hărțuirea (umană) acoperă o gamă largă de comportamente ofensive neagreabile. Acestea sunt de obicei înțelese drept comportamente destinate să perturbe sau să supere persoana împotriva căruia sunt îndreptate și au, totodată, un caracter repetitiv. În sens juridic, hărțuirea este un comportament intenționat, care amenință sau deranjează insistent. Hărțuirea sexuală se referă la avansuri sexuale nedorite și persistente, de obicei la locul de muncă, în situații în care consecințele unui refuz pot deveni, potențial, foarte dezavantajoase pentru victima hărțuită.
Legături externe
- Hărțuirea sexuală: una din șase victime demisionează, 10 noiembrie 2010, Simona Popa, Adevărul
- Te-ai culcat cu șeful? Îl poți reclama pentru hărțuire sexuală!, 1 septembrie 2004, Evenimentul zilei
- România, locul 1 la hărțuire sexuală, 23 septembrie 1999, Evenimentul zilei
- Hărțuirea sexuală, un coșmar secret, 12 octombrie 2003, Evenimentul zilei
- Româncele hărțuite se tem să facă plângere, 22 august 2005, Evenimentul zilei
- Frica încurajează hărțuirea sexuală, 2 septembrie 2004, Evenimentul zilei
- Mobbing-ul sau hărțuirea psihologică la locul de muncă Arhivat în , la Wayback Machine., 5 martie 2011, Daniela Istrate, România liberă
- Cum te terorizează șefii pentru a te obliga să îți dai demisia, 13 decembrie 2010, Florina Tecuceanu, Adevărul
- Ajunge! Revolta angajaților terorizați la serviciu, 2 iunie 2012, Georgeta Petrovici, Evenimentul zilei
- Un român din patru a fost nevoit să suporte țipetele șefului, 19 octombrie 2010, Oana Crăciun, Evenimentul zilei
- Hărțuirea a devenit "diferență de opinii", 20 decembrie 2010, Georgeta Ghidovăț, Evenimentul zilei
- Românii înghit umilința de la locul de muncă, 20 octombrie 2010, Mariana Bechir, Adevărul
- Ce este hărțuirea morală și cum afectează ea viața firmelor? Arhivat în , la Wayback Machine., 14 martie 2013, Cristian Bogaru, Capital
- Intimidarea la locul de muncă
- Film german cu Susanne Wolff, pe postul ARD
