În acest articol, vom explora Moses Rosenkranz din unghiuri diferite, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect. De la origine și până la relevanța sa astăzi, prin multiplele aplicații și domeniul de aplicare, ne vom cufunda într-o analiză profundă și detaliată care va permite cititorului să înțeleagă importanța și impactul Moses Rosenkranz în diverse contexte. Prin dovezi științifice, mărturii ale experților și experiențe personale, vom face lumină asupra aspectelor necunoscute și fascinante ale Moses Rosenkranz, contribuind astfel la înțelegerea și aprecierea acestui element fundamental în societatea noastră.
Moses Rosenkranz | |
![]() Poetul Moses Rosenkranz | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Edmund Hans Rosenkranz |
Născut | 1904 Berhomet, Bucovina, Imperiul Austro-Ungar |
Decedat | 17 mai 2003, (99 de ani) Kappel - Lenzkirch, Germania |
Căsătorit cu | Ana |
Cetățenie | ![]() |
Ocupație | poet de limba germană |
Limbi vorbite | limba germană[1] ![]() |
Activitate | |
Limbi | limba germană ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Moses Rosenkranz (n. 1904, satul Berhomet, Bucovina, Imperiul Austro-Ungar, astăzi în raionul Cozmeni din Ucraina – d. 17 mai 2003, Kappel - Lenzkirch, Germania) a fost un poet evreu de limba germană, originar din ținuturile Bucovinei.
Moses Rosenkranz a fost al șaselea copil din cei nouă copii ai unei familii evreiești neortodoxe, care trăia în sărăcie. Numele său la naștere a fost Edmund Hans Rosenkranz. De copil, a fost poliglot, vorbind limbile idiș, ucraineană, germană, poloneză și română. A adoptat numele de "Moses" ca semn de protest împotriva antisemitismului unuia dintre profesorii săi.
La mijlocul anilor '20 a început să publice versuri.
După decesul tatălui său, a muncit în Franța iar în anii '30 a lucrat ca traducător pentru Regina Maria a României, unde și-a cunoscut soția Ana.
În perioda 1941–1944 a fost internat de autoritățile antonesciene într-un lagăr de la Cernăuți, de unde a fugit în 1944 și în lagărul Tăbărești-Cilibia, unde a fost coleg de suferință cu Paul Celan.[2] După 1944 a lucrat pentru Crucea Roșie iar în 1947, după ce Bucovina a revenit sovieticilor, a fost deportat într-un Gulag în Siberia, Uniunea Sovietică, iar timp de 10 ani a fost considerat dispărut. În 1957 a revenit în România dar a fost din nou urmărit din motive politice.
În încercarea de a se pune la adăpost de agenții securității, care îl considerau un element ostil orânduirii socialiste, Rosenkranz a avut o tentativă inedită, aceea de a transforma cartea lui Stalin, Cursul scurt al Istoriei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, într-un poem.[3]
În 1961 a emigrat în Republica Federală Germania. Până la sfârșitul vieții a trăit retras într-un sătuc din Regiunea Pădurea Neagră. În octombrie 1996, la vârsta de 92 de ani, poetul a orbit brusc iar trei ani mai târziu a încetat să mai vorbeacă. A trăit ca și rupt de lume, îngrijit de soția sa, decedând la 7 mai 2003.[4][5]