Muzeul de Artă - MdAO
În lumea de astăzi, Muzeul de Artă - MdAO a devenit un subiect de relevanță și interes pentru un public larg. De-a lungul timpului, Muzeul de Artă - MdAO a generat o serie de discuții, dezbateri și reflecții în diferite domenii, ceea ce demonstrează importanța și impactul său asupra societății. Fie la nivel personal, social, politic sau economic, Muzeul de Artă - MdAO a stârnit interesul multor persoane și a generat diferite puncte de vedere care îmbogățesc dialogul pe această temă. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Muzeul de Artă - MdAO, analizând impactul și relevanța acestuia în prezent, precum și diferitele perspective care există în acest sens.
| Muzeul de Artă - MdAO | |
| Înființat |  |
|---|---|
| Locația | Avellino |
| Mărimea colecției | 57 de piese[1] |
| Prezență online | |
| site web oficial | |
Modifică date / text  | |
Muzeul de Artă MdAO (în italiană Museo d'arte) este un muzeu de artă situat în Avellino, Italia.
Istoric
Muzeul a fost înființat în 1995[2]. În ianuarie 2006 a fost închis pentru resistematizarea colecțiilor. A fost redeschis pentru publicul larg în luna mai 2012, complet resistematizat și re-echipat, ca urmare a sugestiilor și recomandărilor istoricului de artă Basilio Orga[3] și muzeografului și criticului de artă Graziella Lonardi.
Expoziții permanente
În prezent muzeul prezintă publicului o frumoasă colecție de opere de artă modernă și de artă contemporană[4].
Lucrările originale includ sculpturi, picturi, gravuri, litografii și altele [5].
Autorii principali din muzeu
Artiștii principali din expoziția permanentă a muzeului sunt:
Secolul al XIX-lea
- Saverio Francesco Altamura (1822-1897): Ritratto di scolaretta a Capri (1893);
- Giovanni Battista (1858-1925): Pescatori sulla scogliera (1886), Pescatori a Sorrento (1892);
- Pietro Bouvier (1839-1927): La cacciagione (1897);
- Gabriele Carelli (1820-1900): Convento dei Cappuccini, Amalfi (1899);
- Giovanni Colmo (1867-1947): Alberi intrecciati (1915);
- Antonio Coppola (1850-1916): Napoli pescatori (1876);
- Achille D'Orsi (1845-1829): Scugnizzo: acquaiolo (1915);
- Walter Duncan (1848-1932): Fanciulla nel bosco (1898), Venditrice di fiori a St. Martin in the Fields (1919);
- Gaetano Gigante (1770-1840): Assunzione della Vergine (1815);
- Vincenzo Irolli (1860-1949): La guardianella (1930);
- Salvatore Petruolo (1857-1946): Paesaggio innevato (1874);
- Oscar Ricciardi (1864-1935): Costiera Amalfitana (1923);
- Raffaele Tafuri (1857-1929): Angolo di Pedavena (1910), Tetti (1920);
- Vincenzo Volpe (1855-1929): Donna con chitarra (1895).
Secolul al XX-lea
- Francesco Cangiullo (1884-1966): In città (1953);
- Carlo Carrà (1881-1966): Onde (1924) e Bagnate (1924);
- Giorgio de Chirico (1888-1978): I fuochi sacri (1929), Gli archeologi (1969), I mobili nella valle (1971);
- Pietro D’Achiardi (1879-1940): Paesaggio di Lorenzana con calesse (1937);
- Pierre Laprade (1875-1931): Amour et Psyché (1925);
- Atanasio Soldati (1896-1953): Composizione (1949);
- Ugo Attardi (1926-2006): Il viaggio di Ulisse (1990-2000);
- Antonio Corpora (1909-2004): Il cielo sugli alberi (1994);
- Salvatore Fiume (1915-1997): Natività (1995);
- Emilio Greco (1913-1995): Aretusa (1989);
- Renato Guttuso (1911-1987): Natura Morta (1981);
- Michelangelo Pistoletto (1933): Frattale bianco 4155372973840013258495611017395261542 (1999-2000);
- Ernesto Treccani (1920-2009): Maternità (1980-1990);
- Ezelino Briante (1901-1971): Porto di Torre del Greco (1965);
- Remo Brindisi (1918-1996): Guerriero (1979);
- Tonino Caputo (1933): Il cortile (1987);
- Lucio Cargnel (1903-1998): Paesaggio di periferia (1963);
- Mario Ceroli (1938): Icosaedro (1980-1999);
- Nino D'Amore (1949): Piano di Sorrento (2014);
- Gianni Dova (1925-1991): Uccello di Bretagna (1990);
- Carmelo Fodaro (1936): Natura morta (1970-1989);
- Felicita Frai (1909-2010): Fiori modesti (1989);
- Giovan Francesco Gonzaga (1921-2007): I due corsieri (1995), Paesaggio Bergamasco (2000);
- Beppe Guzzi (1902-1982): Ville (1970);
- Bruno Landi (1941): Paesaggio (1987);
- Renzo Vespignani (1924-2002): Marta (1982);
Secolul al XXI-lea
- Giancarlo Angeloni (1966): Positano chiesa madre (2013);
- Maurizio Delvecchio (1962): Il tramonto e l'attesa (2013);
- Athos Faccincani (1951): Girasoli (2001);
- Alfonso Fratteggiani Bianchi (1952): Colore Blu 23050 (2014);
- Rabarama (1969): Palpit-azione (2010);
- Paola Romano (1951): Luna sospesa bianca (2011).
Biblioteca și cinemateca
Muzeul deține și o bogată bibliotecă dedicată istoriei artei, cuprinzând îndeosebi volume din secolele XIX și XX.
De un deosebit interes se bucură și cinemateca muzeului, care posedă o bogată colecție de filme documentare referitoare la arta italiană din secolul al XIII-lea și până în prezent.[6]
Note
- ^ ISTAT 2015 survey on museums and similar institutions,
- ^ „MdAO Museo d'arte”. 08/2013. Accesat în 5 septembrie 2014. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ „Museo d'Arte MdAO”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „MdAO Museo d'arte”. Accesat în .
- ^ „MDAO MUSEO D'ARTE”. Accesat în .
- ^ „Il Museo d'arte di Avellino”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
- it A.A.V.V., Tra arte e scienza. I musei privati di Avellino, ACO, Avellino 2012, pp. 6–7.
- it A.A.V.V., Musei Avellino 2007, ACO, Avellino 2007, p. 4.
- it CAMPITELLI F., MdAO - Museo d'arte, MdAO, Avellino 2014, pp.4.
Legături externe
- Catalogul muzeului Arhivat în , la Wayback Machine., de la site-ul web beniculturali.it .
