În lumea de astăzi, Neue Freie Presse a devenit un subiect de mare interes și relevanță. Impactul Neue Freie Presse devine din ce în ce mai evident în mai multe domenii ale vieții, de la tehnologie la politică, cultură și societate în general. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Neue Freie Presse și influența acestuia asupra diferitelor aspecte ale realității noastre zilnice. De la origini până la evoluția actuală, vom analiza modul în care Neue Freie Presse a modelat lumea în care trăim și cum continuă să o facă în viitor. Prin analiză aprofundată și reflecție critică, ne propunem să facem lumină asupra importanței și relevanței Neue Freie Presse astăzi.
Neue Freie Presse | |
![]() Neue Freie Presse (titulní stránka prvního čísla z 1. září 1864) | |
Informații generale | |
---|---|
Țara | ![]() ![]() |
Data fondării | ![]() |
Limbă | limba germană ![]() |
Sediu | Viena, Austria |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Neue Freie Presse („Noua Presă Liberă”) a fost un ziar vienez fondat de către Adolf Werthner, împreună cu jurnaliștii Max Friedländer și Michael Etienne, la 1 septembrie 1864 după ce fondatorii săi au părăsit ziarul Die Presse în urma unui conflict cu conducerea acestuia. El a existat până în 1938.
Werthner a fost președinte al Oesterreichischen Journal-Aktien-Gesellschaft, compania comercială ce publica ziarul.
Ziarul a fost condus între 1908 și 1920 ca director și apoi ca proprietar de Moriz Benedikt.
În cadrul ziarului au activat jurnaliști precum „Sil-Vara” (pseudonimul lui Geza Silberer) și Felix Salten.[1]
Corespondenții săi de la Paris au fost Raphael Basch, Max Nordau și din 1891 Theodor Herzl, ultimii doi cunoscuți ca fondatori ai mișcării sioniste. Printre criticii muzicali ai ziarului s-au aflat Eduard Hanslick (1864-1904) și Julius Korngold (1904-1934).[2]
Ziarul a fost ținta frecventă a satiristului Karl Kraus.