Nicolae Bocșan

În acest articol, vom explora în detaliu Nicolae Bocșan și impactul său asupra societății actuale. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Nicolae Bocșan a jucat un rol crucial în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De-a lungul istoriei, Nicolae Bocșan a fost subiect de studiu, dezbateri și controverse, ceea ce a condus la o mai bună înțelegere a importanței și relevanței sale în diferite domenii. Prin această analiză cuprinzătoare, sperăm să facem lumină asupra diferitelor aspecte ale Nicolae Bocșan și asupra influenței sale asupra societății moderne. Nicolae Bocșan va continua, fără îndoială, să fie un subiect de interes în viitor și este esențial să înțelegem impactul său în lumea de astăzi.

Pentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Bocșan.
Nicolae Bocșan
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Bocșa, România Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
cadru didactic universitar​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[2]
limba engleză[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Babeș-Bolyai  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Babeș-Bolyai  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Nicolae Bocșan (n. 24 septembrie 1947, Bocșa, județul Caraș-Severin – d. 19 iunie 2016[3]) a fost un istoric român, specializat pe problemele legate de istoria religiei ortodoxe în Banat și Transilvania și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Viața și activitatea

Nicolae Bocșan s-a născut la Bocșa, urmând Facultatea de Istorie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A activat ulterior în calitate de cadru didactic universitar la aceeași Facultate. A avut preocupări de bibliografie istorică și de istoria Banatului în secolul luminilor[4], iar după 1990 a inițiat cercetarea extensivă a istoriei bisericilor românești din Transilvania și Banat în perioada modernă.

În perioada 2004-2008 a fost rector al Universității Babeș-Bolyai.[5]

Opera

  • „Istoria regională între anii 1970-1995. Cazul Transilvaniei și al Banatului”. În: Transilvanica, 1, nr. 1, 1999, p. 7-41. (În colaborare cu: Stelian Mândruț).
  • „The “Babeș-Bolyai” University (1959-1999)”. În: University and Society. A History of Cluj Higher Education in the 20-th Century. Editor Vasile Pușcaș. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1999, p. 312-329.
  • „From the “King Ferdinand I” University to the “Babeș” University (1945-1959)”. În: University and Society. A History of Cluj Higher Education in the 20-th Century. Editor Vasile Pușcaș. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1999, p. 299-302.
  • „Cuvânt de închidere a lucrărilor colocviului”. În: 300 de ani de la Unirea Bisericii românești din Transilvania cu Biserica Romei. Coordonatori Gheorghe Gorun, Ovidiu Horea Pop. Cluj- Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 333-334.
  • „Revoluția de la 1848-1849 în Europa Centrală. Perspectivă istorică și istoriografică.” Coordonatori Nicolae Bocșan, Camil Mureșanu, Ioan Bolovan. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000.
  • „Prelați români la Conciliul Ecumenic Vatican I (1869-1870)”. În: Istoria ca experiență intelectuală. Editori Corneliu Crăciun, Antonio Faur. Oradea, Editura Universității, 2001, p. 249-268. .
  • În periodice 85. Anuichi, Silviu. „Relații bisericești româno-sârbe în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Teză de doctorat”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 1980, 192 p.
  • Platon, Gheorghe. „Geneza revoluției române de la 1848”, Iași, Junimea, 1980, 303 p.
  • „Contribuția Preparandiei din Arad la mișcarea națională din părțile vestice în anii 1815-1817”. În: Satu Mare. Studii și comunicări, 4, 1980, p. 183-196. .

Note

  1. ^ a b Nicolae Bocşan, Autoritatea BnF 
  2. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ „Celebrul istoric clujean Nicolae Bocșan a încetat din viață. Fostul rector a murit răpus de o boală necruțătoare”. Accesat în . 
  4. ^ Ștefănescu, Ștefan (). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 57. 
  5. ^ Nicoară, Mihai Teodor (). Rectorii Universității din Cluj (1919-2013). Presa Universitară Clujeană. ISBN 978-973-595-596-0.