Astăzi, Nicolae Gudea este un subiect care a câștigat o relevanță fără precedent în diferite zone ale societății. De la politică la tehnologie, știință și cultură, Nicolae Gudea a devenit un punct de interes comun pentru oameni de toate vârstele și culturile. Importanța înțelegerii și analizei Nicolae Gudea constă în impactul său semnificativ asupra vieții noastre de zi cu zi, precum și asupra viitorului umanității. În acest articol, vom explora diversele fațete ale Nicolae Gudea, analizând implicațiile, provocările și oportunitățile sale, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui fenomen care să nu lase pe nimeni indiferent.
Nicolae Gudea | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] ![]() Deva, Hunedoara, România ![]() |
Decedat | (77 de ani)[2] ![]() Zalău, Sălaj, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | istoric arheolog istoric bisericesc ![]() |
Limbi vorbite | limba română[3] limba germană[3] ![]() |
Activitate | |
Patronaj | Universitatea Babeș-Bolyai ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Nicolae Gudea (n. , Deva, Hunedoara, România – d. , Zalău, Sălaj, România) a fost un arheolog român, profesor universitar, specialist în arheologia Daciei Romane.
A urmat studiile secundare la Zalău, iar cele universitare la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (1968). A fost cercetător la Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj, fiind și membru al Societății de Studii Clasice.[4] Cariera sa de arheolog și numismat s-a făcut cunoscută datorită numeroaselor studii dedicate Daciei romane. Astfel, Der Dakische Limes. Materialen zu seiner Geschichte (Mainz, 1997) este o lucrare cu importante contribuții pentru castrele romane din Dacia. Totodată, de numele lui se leagă și dezvoltarea siturilor arheologice de la Porolissum, Bologa, Buciumi, Feldioara, Râșnov, Gornea, Inlăceni, Brețcu, Mehadia și Dierna.[5] În 2003 el a fost numit cetățean de onoare al municipiului Zalău.[6]