Novă pitică

Astăzi, Novă pitică a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un public larg. Fie datorită impactului său asupra societății actuale, a relevanței sale în contextul istoric sau a influenței sale în sfera culturală, Novă pitică este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent. De-a lungul anilor, a stârnit dezbateri aprinse, a alimentat curiozitatea multora și a făcut obiectul a numeroase studii și cercetări. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Novă pitică, analizând importanța acestuia, implicațiile și evoluția sa în timp. Fără îndoială, Novă pitică este un subiect care merită atenția și reflecția noastră, așa că sperăm că această lectură va fi interesantă și îmbogățitoare pentru toți cititorii noștri.

O novă pitică (calc din engleză dwarf nova) sau stea variabilă de tip U Geminorum este un tip de stea variabilă cataclismică[1] constituită dintr-un sistem strâns de stele binare, dintre care una din componente este o pitică albă, care acretează materia companioanei sale. Novele pitice sunt similare novelor clasice în sensul că pitica albă este supusă unor explozii periodice, însă mecanismele sunt diferite: novele clasice rezultă din fuziunea și detonarea hidrogenului acretat, în timp ce teoria actuală sugerează că novele pitice provin dintr-o instabilitate din discul de acreție, când gazul discului atinge o temperatură critică, care cauzează o schimbare de viscozitate, provocând o prăbușire pe pitica albă care emite mari cantități de energie potențială gravitațională.[2][3]

Novele pitice sunt diferite de novele clasice și prin alte aspecte; luminozitatea lor este mai slabă, ele sunt tipic recurente pe o perioadă mergând de la o zi la câteva decade.[4] Luminozitatea exploziilor crește cu intervalul de recurență precum și cu perioada orbitală; o cercetare recentă cu Telescopul Spațial Hubble sugerează că această ultimă relație ar putea face din novele pitice candele standard utile pentru măsurarea distanțelor cosmice.[2][3]

Există trei subtipuri de stele U Geminorum (în engleză UG):[5]

  1. variabile le de tip SS Cygni (în engleză UGSS), care își cresc luminozitatea cu 2 până la 6 magnitudini V în 1 sau 2 zile, apoi revin la luminozitatea lor inițială câteva zile următoare.
  2. variabilele de tip SU Ursae Majoris (în engleză UGSU), care produc explozii mai strălucitoare și mai lungi denumite „supermaxima” sau „superexplozii”, față de exploziile normale. Stelele de tip SU Ursae Majoris cuprind variabilele de tip ER Ursae Majoris și variabilele de tip WZ Sagittae.[6]
  3. variabile de tip Z Camelopardalis (în engleză UGZ), care „se opresc” temporar la o luminozitate deosebită după un vârf al luminozității.

Note

  1. ^
  2. ^ a b „CVnet: "Introduction to CVs" (consulté le 4/17/06)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b "Calibrating Dwarf Novae". Sky & Telescope, September 2003, p. 20.
  4. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ U Geminorum star
  6. ^ SU Ursae Majoris star

Legături externe

Vezi și