În articolul de astăzi, vom explora în continuare Număr poligonal central, un subiect care a fost subiect de interes și dezbatere de multă vreme. Număr poligonal central este un subiect care acoperă o mare varietate de aspecte, de la originile sale istorice până la relevanța sa în societatea contemporană. De-a lungul anilor, Număr poligonal central a stârnit interesul profesioniștilor, cadrelor universitare și entuziaștilor deopotrivă, ducând la numeroase dezbateri și cercetări în jurul acestui subiect. În acest articol, vom analiza diferite aspecte ale Număr poligonal central, examinând impactul, implicațiile și evoluția acestuia în timp. În plus, vom explora și diferitele perspective și opinii care există în jurul Număr poligonal central, cu scopul de a oferi o viziune globală și completă asupra acestui subiect. Pregătește-te să intri în lumea fascinantă a lui Număr poligonal central!
Nr. total de termeni | infinit |
---|---|
Subșir al | număr poligonal |
Formula | [1] |
Primii termeni | 1, 2, 4, 7, 11, 16, 22 [1] |
Index OEIS |
|
În matematică un număr poligonal central este un număr figurativ care indică numărul maxim de regiuni în care poate fi divizat un disc printr-un număr dat, n, de drepte. Prin analogie cu tăierea în bucăți a unei foi de clătită, pentru n succesiv numerele sunt cunoscute drept șirul tăietorului leneș (în engleză lazy caterer's sequence). De exemplu, cu trei tăieturi o clătită va putea fi tăiată în șase bucăți dacă toate tăieturile se întâlnesc într-un punct comun în interiorul discului, dar în șapte bucăți dacă nu se întâlnesc. Această problemă poate fi formalizată matematic ca una de numărare a regiunilor dintr-un aranjament de drepte(d). Pentru generalizări în dimensiuni superioare a se vedea aranjament de hiperplane(d).
Analogul tridimensional al acestui șir este șirul numerelor de tort.
Numărul maxim de regiuni p care se pot obține prin n tăieturi drepte, unde n ≥ 0, este dat de formula:[1]
Folosind coeficienții binomiali, formula poate fi exprimată sub forma:
De fapt, doar se adună 1 la numerele triunghiulare. Deoarece a treia coloană a triunghiului lui Bernoulli (k = 2) este un număr triunghiular plus unu, ea este șirul tăietorului leneș din n tăieturi, unde n ≥ 2.
Șirul poate fi obținut și din suma primilor 3 termeni ai fiecărui rând din triunghiul lui Pascal:[2]
k n |
0 | 1 | 2 | Suma | |
---|---|---|---|---|---|
0 | 1 | - | - | 1 | |
1 | 1 | 1 | - | 2 | |
2 | 1 | 2 | 1 | 4 | |
3 | 1 | 3 | 3 | 7 | |
4 | 1 | 4 | 6 | 11 | |
5 | 1 | 5 | 10 | 16 | |
6 | 1 | 6 | 15 | 22 | |
7 | 1 | 7 | 21 | 29 | |
8 | 1 | 8 | 28 | 37 | |
9 | 1 | 9 | 36 | 46 |
Șirul, începând cu n = 0, este:[1]
Analogul său tridimensional este șirul numerelor de tort. Diferența dintre numerele succesive de tort dă șirul tăietorului leneș.[3]
Când un disc este tăiat de n ori, pentru a se obține numărul maxim de bucăți, reprezentat ca p = f(n), trebuie luată în considerare a n-a tăietură; numărul de bucăți înainte de ultima tăiere este f(n − 1), în timp ce numărul de bucăți adăugate de ultima tăiere este n.
Pentru a obține numărul maxim de bucăți, a n-a dreaptă tăietoare ar trebui să intersecteze toate celelalte drepte tăietoare anterioare din interiorul discului, dar să nu treacă prin nicio intersecție a dreptelor tăietoare anterioare. Astfel, a n-a dreaptă în sine este tăiată în n − 1 locuri și în n segmente. Fiecare segment divide (n − 1) bucăți deja tăiate în 2 părți, adăugând exact n la numărul de bucăți. Noua dreaptă nu poate avea mai multe segmente, deoarece poate traversa fiecare dreaptă anterioară o singură dată. O dreaptă tăietoare poate trece întotdeauna peste toate dreptele tăietoare anterioare, deoarece rotirea cuțitului la un unghi mic în jurul unui punct care nu este o intersecție deja existentă va intersecta, dacă unghiul este suficient de mic, toate dreptele anterioare, inclusiv pe ultima adăugată.
Astfel, numărul total de piese după n tăieturi este:
Această relație de recurență poate fi rezolvată. Dacă f(n − 1) este extins cu un termen, relația devine:
Dezvoltarea termenului f(n − 2) poate continua până când ultimul termen este redus la f(0), astfel,
Fiindcă f(0) = 1, deoarece există o singură bucată înainte de a face prima tăiere, aceasta poate fi rescrisă ca:
Expresia poate fi simplificată folosind formula pentru suma unei progresii aritmetice: