Ordinul Premonstratens
În lumea de astăzi, Ordinul Premonstratens este un subiect de mare relevanță și continuă să genereze dezbateri constante în rândul experților și al persoanelor interesate de acest subiect. De mulți ani, Ordinul Premonstratens a captat atenția societății în general, fie datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi, a importanței sale în istorie, fie a relevanței sale în mediul actual. De-a lungul anilor, Ordinul Premonstratens a făcut obiectul a numeroase studii și analize care au dat rezultate surprinzătoare și concluzii neașteptate. În acest articol, vom explora în detaliu subiectul Ordinul Premonstratens și vom examina influența acestuia asupra diferitelor aspecte ale societății de astăzi.
Ordinul Premonstratens (în latină Candidus et Canonicus Ordo Praemonstratensis) a fost întemeiat în anul 1120 de Norbert de Xanten împreună cu alți 13 însoțitori, în localitatea Prémontré de lângă Laon (Franța). Ordinul cuprinde canonici regulari, ce reprezintă o sinteză a vieții monahale și a celei canonice. Există și o ramură feminină a ordinului.
În Austria
- Mănăstirea Wilten, sec. al XIII-lea
În Boemia (Cehia)
- Mănăstirea Strahov, sec. al XII-lea
În Germania
- Biserica romanică din Keferloh
- Mănăstirea Allerheiligen(de), sec. al XII-lea, secularizată în 1802
- Mănăstirea Steinfeld(de), sec. al XII-lea
- Mănăstirea St. Salvator(de), sec. al XIII-lea
- Mănăstirea Ursberg(de), sec. al XIII-lea
În România
Pe teritoriul actual al României a existat o mănăstire premonstratensă la Sânmartin, Bihor. De această mănăstire au aparținut Băile Felix, denumite după canonicul Felix Helcher, care a amenajat primele băi.
Premonstratenzii au avut la Oradea un liceu, actualul Colegiul Național Mihai Eminescu.[1]
Biserica fostei mănăstiri premonstratense din Abram a devenit în contextul reformei protestante biserică parohială reformată. În prezent se află în stare de paragină, comunitatea reformată construindu-și o biserică nouă în Abram.
Mănăstirea premonstratensă din Brașov, atestată în anul 1234, a fost distrusă probabil la marea invazie tătară din 1241.[2] Mănăstirea premonstratensă din Sibiu a fost vizitată canonic în anii 1234-1235 de abatele Frederic din Hamborn, în prezent parte a orașului Duisburg. Mănăstirea din Sibiu a fost distrusă de asemenea în 1241.[3]
Note
- ^ Șeful Inspectoratului Școlar, despre clădirea Colegiului Național Mihai Eminescu, bihon.ro, 13 ianuarie 2013.
- ^ Adrian Andrei Rusu (ed.), Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 79.
- ^ Adrian Andrei Rusu (ed.), Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 234.
