Ordinul Steaua Polară

În acest articol, vom aborda subiectul Ordinul Steaua Polară dintr-o perspectivă largă și detaliată. Ordinul Steaua Polară este un subiect de mare relevanță în societatea actuală, deoarece are un impact asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest sens, vom explora diferitele fațete ale Ordinul Steaua Polară, analizând cauzele, consecințele și posibilele soluții ale acestuia. În plus, vom examina rolul pe care diferiți actori îl joacă în relație cu Ordinul Steaua Polară, precum și implicațiile etice și morale pe care le implică. În cele din urmă, acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Ordinul Steaua Polară, cu scopul de a oferi cititorului o înțelegere mai profundă și îmbogățitoare a acestui subiect foarte relevant.

Ordinul regal al Steaua Polară
Colierul Ordinului Steaua Polară și Steaua ordinului

Ordinul Steaua Polară (în suedeză: Nordstjärneorden) este un ordin suedez de cavaleri instituit de către regele Frederick I al Suediei pe data de 23 februarie 1748, împreună cu Ordinul Sabiei și Ordinul lui Serafim.

Din 1975 ordinul este dat numai străinilor pentru merite în domeniul cultural, științific și de afaceri, dar din 1995 regele poate decerna anumite grade ale ordinului și membrilor familiei regale.

La început ordinul avea cordon negru, dar după reforma ordinelor (revizuită ultima dată în 1995), cordonul este albastru cu două margini galbene, pentru a se vedea mai clar că este un ordin suedez.

Membrii care nu sunt cavaleri, de exemplu preoți și femei, se numesc Ledamot.[1]

Grade

Există 4 grade.

  • Comandor al Marii Cruci
  • Comandor
  • Cavaler Clasa I
  • Cavaler

Purtători ai ordinului (selecție)

  • Baron Pie de Crombrugghe de Looringhe, diplomat (Comandor Mare Cruce, 24 mai 1841)
  • Mohammed Al-Amoudi, investor din Etiopia (2007)
  • Johan Magnus Almqvist, teolog și politician (1862)
  • Jonas Alströmer, părintele industriei textile și al tâmplăritului în Suedia (1748)
  • Elias Magnus Fries, botanist și specialist în micologie, fondator al micologiei sistematice (1859)
  • Greta Garbo, actriță (1983)
  • Sven Grapenson, medic rural în Norrbotten (1966)
  • Rodrigues Hermes da Fonseca Filho, diplomat brazilian (1956)
  • Gunnar Lagergren, magistrat (1979)
  • Hjalmar Lundbohm, inginer și geolog (1907)
  • Olof Molander, regizor de teatru (1953)
  • Valeriu Munteanu, traducător și lector de limbi scandinave la Universitatea din București (1981) [2]
  • Giorgos Andreas Papandreou, politician grec (1999)
  • Karl A Pekkari, (n. 1922 d. 2007), pedagog
  • Bengt Petri, politician (1960)
  • Carl Axel Petri, politician, președintele Curții Supreme (1968)
  • Christopher Polhem, geniu mecanic și tehnic (probabil în 1748)
  • Jaakko Smolander, șeful grănicerilor din Finlanda (2008)
  • Susan Sontag, scriitoare americană (2004)
  • Rudolf Walden, industrialist și general finlandez (1929)
  • Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al DNA (2016)

Note

  1. ^ Jonas Arnell (20 december 2007). Svenska namn och förkortningar för utländska riddarordnar (Svenska). Hämtat 2008-04-14.
  2. ^ „Mitteilungen Der "Gesellschaft Der Germanisten Rumäniens"”. Arhivat din original la . Accesat în .