În lumea de astăzi, Organizația Meteorologică Mondială este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant. Fie în sfera politică, socială, științifică sau culturală, Organizația Meteorologică Mondială a captat atenția oamenilor din toate categoriile sociale. Impactul său a fost resimțit semnificativ în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, generând dezbateri, reflecție și acțiune. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Organizația Meteorologică Mondială, analizând implicațiile, originea, dezvoltarea și perspectivele de viitor ale acestuia. Nu există nicio îndoială că Organizația Meteorologică Mondială a marcat un punct de cotitură în societatea noastră, iar înțelegerea domeniului său de aplicare este esențială pentru a înțelege contextul actual și posibilele tendințe de urmat.
Organizația Meteorologică Mondială | |
![]() | |
![]() Sediul Organizației Meteorologice Mondiale | |
Abreviere | WMO ![]() |
---|---|
Înființare | [1] ![]() |
Domeniu de activitate | științe atmosferice climatologie hidrologie[2] ![]() |
Sediu | Geneva |
site web oficial pagină Facebook cont X cont Instagram canal YouTube profil de LinkedIn | |
Modifică date / text ![]() |
Organizația Meteorologică Mondială (OMM), (în engleză World Meteorological Organization, WMO) este un organism specializat al Organizației Națiunilor Unite,[3] care are 187 de țări membre. Președintele Congresului Meteorologic Mondial, organul său suprem, este Gerhard Adrian ca succesor al lui David Grimes. Organizația are sediul la Geneva, Elveția.
A urmat Organizația Meteorologică Internațională, fondată în 1873, o organizație neguvernamentală. Reformele statutului și ale structurii au fost propuse începând cu anii 1930, culminând cu Convenția Meteorologică Mondială semnată la 11 octombrie 1947, care a intrat în vigoare la 23 martie 1950. A devenit oficial Organizația Meteorologică Mondială la 17 martie 1951 și a fost desemnată agenție specializată al Organizației Națiunilor Unite.