Ostracism

În zilele noastre, Ostracism este un subiect care stârnește un mare interes și dezbatere în societatea actuală. De ani de zile, Ostracism a fost subiect de studiu, analiză și reflecție de către experții în domeniu. Relevanța sa a depășit granițele și a afectat diferite domenii, de la politică la cultura populară. În acest articol, vom explora diferite perspective asupra Ostracism, analizând influența acesteia asupra societății și evoluția sa în timp. În plus, vom examina rolul pe care Ostracism îl joacă astăzi și posibilele implicații pe care le are pentru viitor.

Ostracismul în democrația ateniană a fost sancțiunea îndreptată împotriva acelori lideri despre care se credea că ar putea deveni tirani.

Introdus de Clistene după tirania lui Pisistrate, ostracismul nu ducea la ridicarea cetățeniei sau la confiscarea averii. În cei aproape 100 de ani cât s-a practicat, această pedeapsă a fost aplicată de aproximativ zece ori.[1]

Procedură

Ostracon cu mumele lui Temistocle.

Orice membru al Adunării Generale (gr. ecclesia) putea să scrie pe o bucată de ardezie, ciob de ceramică sau cochilie de scoică, purtând denumirea de ostracon[2], numele cetățeanului care, după părerea sa, reprezenta o amenințare pentru stat.

Dacă acest denunț anonim primea votul a cel puțin 3.000 de cetățeni, cel numit era trimis în surghiun pentru zece ani, fără să aibă loc niciun proces care să-i dovedească vina.

Note

  1. ^ Se pare că unul din cei ostracizați a fost chiar Clistene, inițiatorul procedurii (Indro Montanelli, Istoria grecilor, Editura Artemis, București, 1994 - ISBN 973-566-057-1).
  2. ^ DEXonline: ostracon
 Acest articol despre un subiect istoric este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.